Institutul Național al Patrimoniului extinde temenul preselecției naționale pentru acordarea distincției Marca Patrimoniului European (sesiunea 2020-2021)
Institutul Național al Patrimoniului (INP) anunță extinderea termenului limită de participare în selecția pentru acordarea Mărcii Patrimoniului European, sesiunea 2020-2021. Noul termen limită de depunere a candidaturilor în cadrul programului de selecție demarat de Comisia Europeană este 15 ianuarie 2021.
Marca Patrimoniului European este o inițiativă menită să aducă în atenția publicului și în special a tineretului european valorile fundamentale europene, elementele comune de istorie, cultură și patrimoniu cultural care contribuie la consolidarea sentimentului de apartenență la Uniune și a dialogului intercultural. Pot fi expresie a acestor valori situri de o mare varietate de manifestare – monumente, situri (naturale, subacvatice, arheologice, industriale sau urbane), peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri și obiecte culturale și patrimoniu imaterial asociate unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan – care au vocația de a plasa istoria și cultura națională a fiecărei țări într-un context de relevanță europeană.
„Depunerea candidaturilor la termenul propus inițial, 1 noiembrie (și asumarea automată a programelor de punere în valoare pentru obiectivele înscrise) s-a dovedit a fi anul acesta un proces dificil pentru instituțiile și operatorii culturali grav afectați de efectele crizei sanitare și de lipsa accentuată de predictibilitate din domeniu. Relansăm acest apel și, totodată, ne exprimăm disponibilitatea în ghidarea candidaților, în speranța că noi situri de importanță europeană din țara noastră vor avea șansa de a primi distincția Marca Patrimoniului European și de a ajunge în atenția publicului – cu proiecte expoziționale și activități adaptate contextului și nevoilor beneficiarilor și comunităților lor. Avem, mai mult decât oricând, nevoie de cultură și de reafirmarea valorilor europene și, în mod particular, de locuri ale memoriei care vorbesc oamenilor despre unitate, solidaritate, reziliență, demnitate, drepturi și libertăți umane universale” subliniază Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.
Acordarea Mărcii la nivel european se desfăşoară o dată la doi ani, iar fiecare stat membru al Uniunii poate transmite Comisiei Europene în fiecare sesiune maximum două propuneri de situri, dintre care poate fi selectat maximum unul.
În România, preselecţia naţională pentru sesiunea de selecție europeană 2021 se va derula după următorul calendar:
1. Primirea dosarelor de candidatură: până la data de 15 ianuarie 2021;
2. Evaluarea candidaturilor: 16 ianuarie 2020 – 15 februarie 2021;
3. Publicarea rezultatelor și transmiterea a maximum două candidaturi preselectate către Comisia Europeană: 30 februarie 2021.
Marca este acordată pe baza a trei criterii, și anume: 1. valoarea europeană simbolică a unui sit; 2. proiectul propus pentru a promova dimensiunea sa europeană și 3. capacitatea operațională de a implementa proiectul sau planul de lucru.
Valoarea europeană simbolică a unui sit și rolul semnificativ jucat în istoria și cultura Europei și/ sau construirea Uniunii Europene pot fi demonstrate prin: (1) caracterul transfrontalier sau paneuropean: prin explicarea modului în care influența din trecut sau din prezent și atracția siturilor depășesc granițele naționale ale unui stat membru și precizarea motivelor pentru care acesta are o semnificație la nivel european; și/ sau (2) locul și rolul lui în istoria europeană și în integrarea europeană, legăturile cu evenimente, personalități sau mișcări-cheie europene (culturale, artistice, politice, sociale, științifice, tehnologice sau industriale care sunt semnificative la nivel european și includ mai multe țări europene); și/ sau (3) locul și rolul său în dezvoltarea și promovarea valorilor comune care stau la baza integrării europene (de exemplu, valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților).
Mai multe detalii despre procesul de preselecție, precum și un set de documente esențiale și resurse pentru orientare în vederea susținerii unei candidaturi puternice, sunt disponibile pe site-ul INP, urmând acest link. Informaţii suplimentare pot fi solicitate la adresa de e-mail: marca.europeana@patrimoniu.gov.ro.
Până în acest moment, au primit Marca Patrimoniului European 48 de situri, bunuri culturale de patrimoniu din Austria, Belgia, Croația, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovenia, Spania, Ungaria. Dintre acestea, menționăm Constituția de la 3 Mai 1791 (Polonia) – prima constituție modernă din Europa adoptată în mod democratic, care reflectă principiile liberale ale Iluminismului european, Parcul Memorial al Picnic-ului Pan-European de la Sopron (Ungaria), eveniment emblematic pentru mișcările ce au dus la căderea Cortinei de fier în 1989 sau Spitalul Partizanilor Franja (Slovenia) ce poartă numele Franjei Bojc, primul său medic șef, și unde, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, partizanii sloveni din mișcarea de rezistență împotriva ocupației naziste au organizat, în secret și cu sprijinul localnicilor, un spital pentru îngrijirea soldaților răniți – Aliați și ai Puterilor Axei, deopotrivă – de către medici provenind din mai multe țări europene.
Primul și, deocamdată, singurul sit din România inclus în această listă este Memorialul Sighet din Sighetu Marmației, județul Maramureș. Acesta a primit oficial Marca Patrimoniului European în luna martie 2018 pentru misiunea asumată de perpetuare a memoriei victimelor comunismului și regimurilor totalitare, precum și a celor care au încercat și continuă să se opună acestor regimuri. Mai multe informații despre siturile care au obținut Marca Patrimoniului European până în prezent sunt disponibile accesând acest link.
Institutul Național al Patrimoniului (INP) este coordonatorul naţional al procesului de preselecţie, desemnat prin ordin al Ministrului Culturii în anul 2016. Institutul Național al Patrimoniului este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP asigură activitățile de cercetare, evidență, inventariere, protejare și punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural – imobil, mobil, imaterial și digital – și gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, baze de date și depozite digitale. De asemenea, INP elaborează și gestionează Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] – principalul instrument prin care statul asigură finanțarea lucrărilor de protejare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului imobil –, colectează și gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiștilor și experților din domeniul patrimoniului imobil, este agregator național pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial și coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European.
