Criza coronavirusului, agenda politică internațională și punctele fierbinți de pe harta conflictelor globale continuă să se afle în centrul atenției presei. În contextul în care numărul persoanelor bolnave de coronavirus se apropie de 45 de milioane, iar cel al deceselor cauzate de COVID-19 a depășit 1,17 milioane, tot mai multe state reîncep să înăsprească măsurile de protecție, mai ales pe continentul european unde se înregistrează, la nivel de țară, noi recorduri privind numărul de bolnavi, de persoane internate la terapie intensivă și de decese. Totodată, se intensifică eforturile pentru descoperirea, omologarea și distribuirea unor vaccinuri împotriva COVID-19, scrie Reuters. Potrivit președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potenţiale vaccinuri anti-COVID-19 pentru UE ar putea fi livrate în cantităţi mari din aprilie 2021. “În cel mai bun scenariu, companiile biofarmaceutice ar putea livra aproximativ 50 de milioane de doze de vaccin pe lună în UE, începând cu aprilie”, a precizat responsabilul european, citat de Reuters. Între timp, Uniunea Europeană alocă 100 de milioane de euro pentru cumpărarea de teste rapide, informează La Libre Belgique. Testele antigenice, mai puţin performante decât testele PCR actuale, nu necesită analiză în laborator şi rezultatul poate fi cunoscut în 10 – 30 de minute. Aceste teste rapide „pot juca un rol important, dar noi vom propune o abordare la nivelul UE în materie de aprobare şi utilizare. Numai în acel moment va exista o recunoaștere reciprocă a testelor şi rezultatelor testelor”, a afirmat președintele Comisiei Europene.
Alături de alte state din centrul și estul Europei, care anunță impunerea de noi restricții pe fondul răspândirii coronavirusului, Germania și Franța pregătesc noi măsuri care ar putea intra în vigoare de săptămâna viitoare. La Berlin, cancelarul Angela Merkel discută cu partenerii de coaliție și cu specialiști din domeniul medical o serie de măsuri care ar putea fi aplicate de luni, anunță DPA. Printre acestea, închiderea barurilor și a restaurantelor, dar și restricționarea adunărilor publice peste un anumit număr de participanți. Iar în Franța, autoritățile au decis reinstituirea unei carantine generale, începând de vineri, pe fondul a ceea ce medicii numesc “un al doilea val brutal” al pandemiei, notează Le Figaro. Președintele Emmanuel Macron a declarat că „La fel ca în primăvară, oamenii vor putea ieși din casă pentru a merge la muncă, la medic, pentru a acorda ajutor unei persoane apropiate, pentru a merge la cursuri sau pentru a lua aer în apropierea casei”. Barurile și restaurantele vor rămâne închise și se revine la declarația pe propria răspundere pentru părăsirea domiciliului, a precizat Macron. În Italia, premierul Giuseppe Conte, citat de Il Mesaggero, spune că autorităţile au un vedere un așa-zis “scenariu 3”, care ar putea include “măsuri precum întreruperea unor activități deosebit de riscante, posibilitatea eșalonării lecțiilor la școală, consolidarea telemuncii, descongestionarea transporturilor”. Noul set de măsuri este luat în calcul după ce numărul îmbolnăvirilor zilnice a depășit 22.000 în Italia, punctează La Repubblica. La rândul său, Grecia interzice intrarea străinilor pe timpul nopții pe la punctul de frontieră cu Bulgaria Kulata – Promahon. Ziarul bulgăresc Sega scrie că „În intervalul orar 00:30 – 05:00, în Grecia vor putea intra numai mașinile și autobuzele cu cetățeni greci”.
La nivel politic și diplomatic, presa internațională reține acutizarea schimbului de replici între președinții Turciei și Franței, pe fondul afirmațiilor făcute de Emmanuel Macron la adresa comunității islamice și în contextul caricaturii cu președintele Erdogan, publicate pe copertă de revista satirică Charlie Hebdo. Potrivit BBC, “Turcia a ameninţat că va demara acţiuni legale şi diplomatice împotriva Franţei, după ce revista satirică Charlie Hebdo a publicat o caricatură care îl ironiza pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan, prezentându-l pe jumătate îmbrăcat, cu o bere în mână, ridicând rochia unei femei care poartă văl islamic. Un purtător de cuvânt al preşedintelui turc a afirmat că respectiva caricatură are ca scop răspândirea ’rasismului cultural’ şi a urii”. La finalul săptămânii trecute, preşedintele Erdogan a afirmat că omologul său francez „are nevoie de tratament psihiatric din cauza atitudinii sale faţă de musulmani şi islam”. Această declaraţie a urmat afirmaţiei preşedintelui Macron, din luna octombrie, potrivit căreia „islamul este o religie în criză”, amintește BBC. Sub titlul “Politica problematică a Europei în privința islamului”, ziarul Türkiye comentează că “Prin campaniile de denigrare pe care le desfășoară de mai mulți ani, Macron încearcă să profite de o percepție negativă a opiniei publice vestice față de președintele Erdoğan și să obțină ajutorul altor țări europene. Câștigarea de către Macron a președinției Franței în 2017 a fost un proiect al mediilor îngrijorate de posibilele efecte pe care le-ar avea o victorie a extremei dreapta condusă de le Pen asupra viitorului Uniunii Europene”.
Conflictul armat din Nagorno-Karabah se menține în atenția presei internaționale. Potrivit BBC, Azerbaidjanul acuză Armenia că ar fi lansat o rachetă asupra orașului Barda, în urma atacului pierzând-și viața 21 de civili. Alte zeci de persoane ar fi fost rănite după căderea rachetei. În schimb, Armenia a negat atacul și a acuzat la rândul său Azerbaidjanul că ar fi atacat o maternitate din zonă. Aceste acuzații reciproce au loc la numai două zile după eșecul unui acord de încetare a focului semnat sub egida Națiunilor Unite, amintește AFP. “Până în prezent, comunitatea internațională s-a dovedit incapabilă să negocieze un armistițiu durabil și un acord de pace, Azerbaidjanul, la fel ca Armenia, arătându-se inflexibil. Trei încercări succesive de încetare a focului, negociate de Baku și Erevan în Rusia, Franța și SUA, au eșuat imediat după intrarea lor în vigoare, cele două părți pasându-și reciproc responsabilitatea eșecului. Grupul de la Minsk, principalul mediator al conflictului, co-prezidat de SUA, Franța și Rusia, a evocat posibilitatea unei întâlniri joi, la Geneva”, punctează AFP.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
