Atentatul islamist din Franța în contextul războiului retoric dintre Paris și unii lideri musulmani, reînchiderea Europei în fața pandemiei și criza statului de drept din Polonia se regăsesc printre principalele preocupări ale presei internaționale.
Joi, când se suprapun două sărbători religioase, una catolică și alta musulmană, un islamist a înjunghiat mortal trei persoane la Nisa, informează ziarul Liberation. Liderul cultului musulman din Franța a condamnat „atentatul terorist” și a cerut ca, „în semn de doliu şi de solidaritate cu victimele […] musulmanii din Franţa să anuleze toate festivităţile sărbătorii Mawlid”. Atentatul survine în contextul unui război retoric între Paris și unii lideri musulmani, declanșat de un alt atac islamist în urmă cu două săptămâni. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, în special, s-a erijat în apărător al lumii musulmane, și, cum „tensiunile dintre UE și Ankara cresc în multe puncte controversate”, Franța va pleda pentru „sancțiuni” europene împotriva Turciei, anunță La Libre Belgique. Din Italia, Rai News consideră că Erdogan „inflamează” lumea musulmană, oferind și mostre din declarațiile lui: „Parisul urăște islamul, Macron vrea noi cruciade”; „ura față de islam, musulmani și profet se răspândește ca un cancer printre politicienii europeni”; „un musulman nu poate fi terorist, un terorist nu poate a fi musulman”. O analiză amplă pe același subiect publică cotidianul israelian Haaretz, care apreciază că atentatul de la Nisa a fost instigat de „războiul ipocrit împotriva blasfemiei «anti-musulmane»” purtat de Erdogan și premierul pakistanez Imran Khan. „Strategia retorică favorită” a celor doi lideri „populiști islamiști” este să pună semnul egalității între Holocaust și blasfemie, deși nici nu merită analizată „oroarea analogiei între masacrul industrial a șase milioane de oameni și niște caricaturi”. E o „neobrăzare” ca Franța să fie acuzată de lipsa „libertății religioase” și a „drepturilor minorităților” tocmai de țări precum Turcia și Pakistan, apreciază Haaretz. De altfel, denunțul lui Khan împotriva lui Macron, a venit la o zi după ce încă un templu hindus a fost vandalizat în Pakistan, țară în care secta musulmană Ahmadi e declarată „eretică” prin constituție, interzicându-i-se practicile religioase. The Financial Times atenționează însă că pentru Erdogan „prea multe becuri clipesc pe roșu” și că adevărata confruntare o va avea nu cu Macron, ci cu președintele rus Vladimir Putin, care s-a decis să-l testeze militar în Siria. După ce s-a pus rău cu SUA, Europa și Rusia, Turciei i-a mai rămas un singur aliat, Qatar, iar Washingtonul lucrează asiduu la împăcarea lui cu Arabia Saudită. O ipoteză confirmată și de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta: „Există senzația că Erdogan își pierde simțul măsurii. Mai simplu spus, a luat-o razna. A decis dintr-o dată să intre în conflict cu toată lumea: cu Rusia, cu Franța, cu SUA, cu țările arabe. Dacă crede că datorită acestei poziții va fi susținut de lumea musulmană, se înșală. Nici măcar pe plan intern nu va fi înțeles”.
Pandemia de coronavirus progresează cu rapiditate pe plan global, informează agenția britanică Reuters. Peste 44,16 milioane de persoane s-au infectat până acum şi 1.169.176 au decedat. Pe primul loc la cazuri confirmate se află SUA, urmate de India şi Brazilia, iar în privința decesele tot SUA stau cel mai rău, urmate de Brazilia şi India. Europa se confruntă cu un al doilea val și totodată cu dilema re-impunerii unor restricții aspre. Săptămânalul parizian Courrier International titrează „Franța deschide balul reînchiderii europene”, precizând că „cifrele creează panică peste tot în Europa”. Opinie împărtășită de cotidianul american Washington Post, care observă o „atmosferă tot mai sumbră pe continent”: „Oamenii nu mai vor să se ascundă în apartamente și să iasă noaptea să aplaude. Nimeni nu mai cântă pe balcoane. Europenii încă se tem de Covid-19, dar la fel de mult se tem să nu îşi piardă slujbele. Sunt epuizați – și tot mai furioși și mai beligeranți”. Germania decide să ia măsuri „dure și în forţă” împotriva celui de-al doilea val, dar mai puțin restrictive decât în primăvară, relatează Le Figaro. Concomitent însă, „unii au denunțat isteria alarmistă care prevalează în fața pandemiei” și „chiar și în lumea medicală discursul e ambiguu”. În Italia, în ciuda unui nou record de cazuri confirmate (aproape 25.000), continuă violențele pe străzile din Palermo, Genova și Verona la protestele contra restricțiilor guvernamentale, transmite agenția ANSA. Și în Regatul Unit „al doilea val a atins un punct critic în Anglia”, fiind calculată o rată reală (nu confirmată) de infectare de 96.000 de persoane pe zi, iar numărul infectărilor se dublează la fiecare nouă zile, conform BBC. Cu toate acestea, „55 de deputați conservatori solicită o foaie de parcurs pentru sfârșitul închiderii şi pentru ajutarea regiunilor grav afectate”, observă Liberation, apreciind că după „zidul roșu” laburist, premierul Boris Johnson se izbește acum de furia „zidului albastru” conservator. „Economia Bulgariei nu va rezista unei a doua închideri în același an, avertizează Camera de Comerț a Bulgariei”, scrie publicația Duma. „Dacă la începutul pandemiei, conduși de ignoranță și prudență, măsurile restrictive disproporționate erau oarecum de înțeles, acum mediul de afaceri se așteaptă la moderație și predictibilitate.” Postul de radio ucrainean RBC transmite și el că 57% din cetăţenii ţării se pronunţă împotriva instituirii unei carantine stricte la nivel naţional, și numai 28% din ei consideră că ea ar fi justificată. Televiziunea americană CNBC conchide, după consultarea mai multor economiști europeni, că „cele mai noi măsuri din Europa pot duce la șomaj mai mare, închiderea permanentă a multor firme și la datorii naționale chiar și mai mari”. „Șocul e teribil în special pentru firmele mici și mijlocii, care sunt închise în cel mai important moment al anului, înaintea sărbătorilor. Multe dintre ele realizează grosul vânzărilor anuale în ultimul trimestru. Afacerile le vor fi suflate de supermarketuri și marii retaileri online”.
Pe fondul pandemiei continuă în Polonia ample proteste împotriva interzicerii cvasi-totale a avortului. „Partidul Lege și Ordine (PiS) de guvernare are idei fixe despre cum vrea el să trăiască oamenii”, scrie săptămânalul britanic The Economist. Și asta deși un sondaj din 2018 arată că 70% din polonezi (între care 40% din electoratul PiS) nu sunt de acord cu interzicerea avortului în caz de malformații ale fătului, așa cum prevede noua regulă. Momentul adoptării ei e convenabil pentru PiS, întrucât distrage de la agravarea pandemiei și de la o recentă criză politică în interiorul coaliției de guvernare. Portalul european EUobserver așează chestiunea într-un context mai larg, titrând că „Asaltul Poloniei asupra drepturilor femeilor este doar începutul”. „Dacă țara ar fi fost cu adevărat o democrație, curajoasele femei poloneze nu ar fi fost forțate să iasă în stradă în cursul pandemiei pentru a-și revendica drepturile, și nici protestelor nu li s-ar fi răspuns prin violență”. După interzicerea avortului s-ar putea „retrage și puținele protecții care au mai rămas pentru victimele violenței domestice”, iar apoi ar putea urma persoanele LGBT. „Așa cum guvernele UE au dat dovadă de solidaritate financiară în cursul pandemiei, acum e vremea ca ele să-și demonstreze solidaritatea politică cu cetățenii țărilor autoritare și să se împotrivească erodării democrației”, îndeamnă EUobserver. Cotidianul britanic The Guardian își dedică editorialul aceleiași probleme, calificând la rându-i interdicția drept „o trădare a democrației”. Totuși, „protestele de amploare s-au metamorfozat într-o rebeliune împotriva unui guvern autoritar și a unei biserici exagerat de puternice. Sfidând restricțiile anti-Covid, fermieri, mineri și taximetriști li s-au alăturat femeilor în prima linie a protestelor. Un lider de sindicat minier a declarat că «un stat care-și asumă rolul de arbitru suprem al conștiinței oamenilor se îndreaptă în direcția unui stat totalitar»”. Rușinos, afirmă Guardian, este că lideri ai PiS au incitat extremiști de dreapta și huligani de fotbal să-i atace pe protestatari, declarând public că bisericile trebuie apărate „cu orice preț” și că manifestanții urmăresc să „distrugă Polonia și să pună capăt istoriei națiunii poloneze”. Dar, „în calitate de stat UE, valorile Poloniei ar trebui dezbătute și negociate în spațiul public, nu dictate de clerici și ștampilate de o curte [constituțională] marionetă”, conchide ziarul londonez.
(Andrei Suba, RADOR)
