În timp ce americanii sunt nerăbdători să afle cine va fi următorul lor preşedinte, Statele Unite doboară un nou record pe frontul coronavirusului, înregistrând pentru prima dată 100.000 de cazuri noi într-o singură zi, scrie Washington Post. Ziarul american enumeră totodată măsurile restrictive luate în tot mai multe ţări din Europa şi remarcă îngrijorările în creştere că noile lockdown-uri vor îngreuna relansarea economică. De altfel, potrivit Politico, Uniunea Europeană şi-a revizuit în scădere previziunile de dezvoltare economică pentru anul viitor, în condiţiile în care se preconizează deja pentru anul acesta o contracţie de 7,8% a economiei europene. Restricţiile continuă să se extindă pe tot continentul, după noi cifre record înregistrate în ţările europene, remarcă The Guardian. Cotidianul britanic observă totodată că în Italia, unde de vineri mai multe regiuni intră în închidere parţială, liderii regionali sunt nemulţumiţi de sistemul de clasificare a zonelor cu risc înalt aplicat de guvern, ceea ce ar putea alimenta noi proteste împotriva restricţiilor. Grecia, care se apropie de 3.000 de cazuri zilnice, intră, la rândul ei, în închidere totală timp de trei săptămâni, anunţă Kathimerini. La fel ca în primăvară, oamenii vor trebui să trimită un SMS pentru a anunţa ieşirea din casă, însă grădiniţele, şcolile primare şi şcolile pentru copii cu nevoi speciale vor rămâne deschise, detaliază ziarul elen. Şi Suedia îşi extinde măsurile locale împotriva coronavirusului în două noi regiuni, în condiţiile în care numărul deceselor provocate de Covid-19 a depăşit 6000, notează The Local Sweden. De altfel, însuşi premierul suedez se află în autoizolare în urma contactului cu o persoană pozitivă, anunţă aceeaşi publicaţie.
Pe un alt plan, Consiliul şi Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la corelarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, anunţă Politico, notând că Polonia şi Ungaria ameninţă că ar putea bloca ratificarea fondului de relansare ecomică, dacă mecanismul instituit cu privire la statul de drept nu va fi pe placul lor. De altfel, potrivit La Libre Belgique, Ungaria denunţă deja un „şantaj politic şi ideologic inacceptabil”. Sub titlul „Sancţiuni fără menajamente – Nu mai există nicio scăpare”, Süddeutsche Zeitung înregistrează mai multe reacţii pozitive pe plan european, subliniind că „pentru prima dată în istorie, va fi posibilă pedepsirea financiară pentru încălcarea valorilor fundamentale ale Uniunii de către un stat membru”. Cotidianul german comentează totodată că dacă Ungaria îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca demararea programului de relansare economică, de care multe ţări au atât de mare nevoie, Viktor Orbán și-ar atrage critici din partea a aproape tuturor celorlalte guverne, dacă Uniunea Europeană nu va putea să acționeze pentru cetățenii săi.
În aşteptarea anunţării noului preşedinte american, presa americană şi internaţională continuă să analizeze implicaţiile unei victorii a lui Joe Biden sau ale obţinerii unui al doilea mandat de către Donald Trump. „Indiferent dacă pierde sau câştigă, Trump va rămâne o forţă”, titrează New York Times, observând totodată că sondajele l-au subestimat din nou pe Trump. Ideea este împărtăşită şi de Le Monde, care în editorialul intitulat „Trumpismul – o moştenire durabilă în politica din Statele Unite” consideră că alegerea lui Donald Trump în 2016 nu a fost „un accident pe scena electorală americană sau un interludiu la Casa Albă”. „Indiferent de cine va ocupa Biroul Oval începând cu luna ianuarie, trumpismul va marca permanent evoluția politică a Statelor Unite”, conchide Le Monde. EU Observer scrie că deşi Joe Biden, candidatul proeuropean, este pe punctul de a obţine victoria, Uniunea Europeană se teme de un „haos” post-electoral. Tocmai de aceea politicienii din Germania cer ca Europa să joace un rol mai important pe scena mondială, precum şi o mai bună capacitate a Uniunii Europene de a acţiona, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung, lansând încă din titlu întrebarea: „Trebuie Europa să compenseze slăbiciunea Americii?”. Indiferent cine va fi următorul preşedinte, „Europa trebuie să devină mult mai puternică din punct de vedere economic, tehnologic și în ceea ce privește politica de securitate, pentru a dezvolta în cele din urmă o poziție independentă și de egalitate față de SUA”, susţine preşedintele CSU, Markus Söder. Şi ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, subliniază că, indiferent de cine conduce Casa Albă, Germania trebuie să investească mai mulți bani în securitate și apărare”, mai notează Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Încheiem cu un portret realizat de EuObserver candidatei pro-europene de la Chişinău, Maia Sandu, care a obţinut duminica trecută o „victorie suprinzătoare” în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Fost premier al Moldovei și șefa Partidului Acțiune și Solidaritate, candidata de centru-dreapta Maia Sandu a fost susținută de liderii Partidului Popular European (PPE), în timp ce „adversarul ei, Igor Dodon, este apropiat de Kremlin și a promis că va menține relațiile strânse cu Rusia dacă va fi reales”, comentează EuObserver, adăugând că „baza electorală a lui Dodon constă în moldoveni vorbitori de rusă și naționaliști, în vreme ce Sandu îi vizează pe vorbitorii de română mai apropiați de centru și de Occident”. Citând analişti de la Chişinău, publicaţia bruxelleză notează că Maia Sandu are o şansă mare de a câştiga alegerile. Astfel, calculele electorale indică faptul că ceilalți candidați pro-UE îi pot transfera lui Sandu aproximativ 8%. Există de asemenea„motive de optimism” ca populistul Renato Usatîi, candidatul de pe locul al treilea, să o susțină tot pe Sandu. În plus, unii analiști anticipează o prezență mai mare la vot a tinerilor la al doilea tur, iar candidata opoziției speră, de asemenea, că și votul din diaspora va lucra – din nou – în favoarea ei, mai scrie EuObserver.
Carolina Ciulu, RADOR
