În Moldova, alegerile prezidențiale au fost câștigate de candidatul pro-UE, Maia Sandu, anunță EUObserver. După ce au fost făcute cunoscute rezultatele oficiale, Sandu, susținătoare a unei apropieri între Moldova și Uniunea Europeană, a început să primească felicitări de la mai mulți lideri mondiali, scrie agenția EFE. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că victoria Maiei Sandu este un apel clar pentru combaterea corupției și restaurarea respectului pentru statul de drept, citează Politico. Maia Sandu s-a pronunțat în sprijinul unor relații mai strânse cu Uniunea Europeană, amintește The Independent, iar Emerging Europe notează că tot ea a promis că va menține un echilibru real în politica externă și un dialog pragmatic cu toate țările, inclusiv România, Ucraina, statele europene, Rusia și SUA. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a trimis Maiei Sandu o telegramă de felicitare și și-a exprimat speranța că activitatea sa va contribui la evoluția constructivă a legăturilor dintre Moscova și Chișinău, reține Ria Novosti. Victoria Maiei Sandu riscă să nemulţumească Rusia, deja confruntată anul acesta cu mișcări de protest în alte țări din zona sa de influență, cum ar fi Belarus și Kîrgîzstan, după ce și-a pierdut legăturile cu Ucraina din 2014, comentează La Libre Belgique. Înfrângerea lui Igor Dodon este totodată o înfrângere a preşedintelui Putin, crede publicația elenă Pentapostagma. Deși victoria Maiei Sandu e o lovitură pentru influența Moscovei în Moldova, Partidul Socialiștilor, rusofil, controlează Parlamentul, iar rezultatele electorale din ultimul deceniu nu indică o majoritate stabilă în favoarea unei integrări europene mai profunde, analizează Financial Times.
La Bruxelles, Polonia și Ungaria au blocat adoptarea bugetului UE și a fondului de redresare post-pandemie, opunându-se mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept, tema urmând să domine agenda liderilor UE la reuniunea de joi, informează EUObserver. Fondul de redresare este legat de bugetul pentru perioada 2021-2027, de asemenea supus aprorbării finale a Consiliului și a Parlamentului European, amintește Politico.
La două săptămâni de la alegerile prezidențiale din SUA, președintele Donald Trump încă refuză să își recunoască înfrângerea, constată Courrier International. Totuși, avocații republicanilor renunță la o serie de procese în câteva state, remarcă The New York Times. În legătură cu politica externă a viitorului președinte, Joe Biden, Europa nutrește mari speranțe că democratul american va elabora rapid o listă a priorităților globale, analizează The Conversation. Pentru Cancelarul german Angela Merkel și pentru președintele francez Emmanuel Macron, o președinție Biden promite nu numai un sprijin reînnoit pentru multilateralism în general, ci o atenție specifică cu privire exact la modul în care parteneriatul UE-SUA poate face progrese în ceea ce privește obiectivele globale cheie, inclusiv schimbările climatice, crede The Conversation.
În același timp, într-un interviu acordat publicației Le Grand Continent, preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la modernizarea structurilor de cooperare internaţională, considerând că, în prezent, Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite nu mai produce soluţii utile. În acest context, „direcţia”, în opinia lui Macron, este „de întărire şi structurare a unei Europe politice”, de afirmare a „unei Europe puternice”, drept „singura posibilitate de a ne impune valorile, de a evita bipolaritatea sino-americană, separarea și revenirea la puteri regionale ostile”, a declarat liderul francez pentru Le Grand Continent. Cu excepţia unei videoconferinţe în aprilie, Consiliul de Securitate – ai cărui cinci membri permanenţi sunt Statele Unite, China, Franţa, Regatul Unit şi Rusia – a rămas tăcut în faţa crizei Covid-19, cea mai gravă criză sanitară cunoscută după cel de-al doilea Război Mondial, amintește La Libre Belgique.
Asia devine noua cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă, titrează France24. Parteneriatul regional economic global (RCEP) semnat de 15 state din regiunea asiatică grupează cele 10 tări din zona de liber schimb ASEAN, plus China, Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă şi Australia. Acest ansamblu reprezintă o piaţă de peste 2 miliarde de locuitori, adică 30% din populaţia mondială, şi peste 26 de miliarde de dolari, aproape o treime din PIB-ul mondial, explică France24. Este prima dată când Japonia semnează un asemenea acord cu Coreea de Sud şi mai ales când China semnează cu Japonia, ţări care aveau rivalităţi comerciale de multă vreme, detaliază France24 și conchide că Beijingul îşi sporeşte astfel potenţialul comercial şi marchează un punct, mai ales faţă de Statele Unite.
RADOR – Cristina Zaharia
