„O dispută care blochează fondul destinat combaterii crizei coronavirusului ameninţă să blocheze eforturile de relansare economică în Uniunea Europeană”, observă revista Foreign Policy, întrebându-se dacă „va putea Europa să se unească pentru a se salva”. Associated Press detaliază că „acordul cu privire la bugetul multianual și fondul de redresare păreau a merge pe drumul cel bun, urmând să intre în vigoare în luna ianuarie – dar Ungaria și Polonia le-au blocat prin veto săptămâna aceasta”, exprimându-şi astfel opoziţia faţă de introducerea „mecanismului statului de drept”. Mecanismul permite blocului comunitar să refuze acordarea de fonduri statelor care încalcă normele democratice – lucru pe care atât Polonia, cât și Ungaria sunt acuzate că îl fac de ani de zile, explică Associated Press. Observând că „bugetul UE este ţinut ostatic”, Deutsche Welle notează că liderii europeni nu au reuşit să ajungă la o deblocare a situaţiei la summitul de joi seară, desfăşurat prin videoconferinţă. Deşi vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat că „relansarea economică a tuturor depinde de acest acord”, Polonia şi Ungaria s-au menţinut pe poziţie, mai notează Deutsche Welle. Şi şefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, citată de agenţia italiană ANSA, a avertizat că „pachetul european Next Generation trebuie să devină operațional fără întârziere” pentru că „al doilea val al epidemiei de coronavirus va afecta grav economia”. EuObserver reţine şi declaraţiile premierului român, Ludovic Orban, potrivit căruia veto-ul Ungariei și Poloniei are efect „negativ pentru întreaga Uniune Europeană”. „Este în interesul tuturor, inclusiv al fiecărui cetățean maghiar, ca planul să fie adoptat cât mai curând cu putință”, a afirmat premierul român, potrivit Agenţiei France Presse.
Presa internaţională publică de asemenea editoriale tranşante la adresa Budapestei şi Varşoviei. Sub titlul „Non-sensul politic al Poloniei şi Ungariei”, Le Monde se întreabă „cât de de departe vor merge în rebeliunea lor împotriva Uniunii Europene?”. „Efortul istoric depus de Cei 27 de membri UE în timpul acestei pandemii pentru a-și oferi mijloacele de a ieși împreună din criză ar putea fi zădărnicit de încăpățânarea, din motive de politică internă, a doi lideri, ceea ce denotă prostie și orbire ideologică”, scrie Le Monde. „Este timpul ca bluful Ungariei şi Poloniei să fie expus” titrează Politico, avertizând: „Dacă liderii UE vor să scape din capcana autocrației, ei trebuie să înceapă prin a se opune în forță regimurilor ce încearcă să ia Uniunea Europeană ostatică”.
Financial Times observă însă o tendinţă de schimbare în Europa Centrală şi de Est unde „femei cutezătoare luptă cu autocrați îmbătrâniți și politicieni de camarilă”, care „nu au reușit să țină pasul cu transformarea valorilor sociale și modernizarea culturală începute din anii ’90” sau care au permis „prevalența corupției, a guvernării incompetente, a politicianismului extrem și a abuzurilor contra statului de drept” .”Faptul că Maia Sandu a devenit duminică prima femeie aleasă în funcția de președinte al Moldovei ilustrează o tendință care se extinde și dincolo de granițele acestei foste republici sovietice înghesuite între România și Ucraina”, consideră Financial Times. „În Belarus, Polonia și alte țări ale fostului bloc comunist, lidere și activiste ale opoziției se află în fruntea mișcărilor pentru schimbare politică în statele lor autoritare, iliberale și prost guvernate”, adaugă Financial Times.
În privinţa României, Die Presse publică un articol despre „exodul fatal al medicilor din România”. „Aproape niciun alt stat din Europa de Sud-Est nu a fost lovit de epidemia de coronavirus atât de dur ca România”, comentează cotidianul austriac, concluzionând că „abia acum se răzbună faptul că în anii trecuţi, mii de medici au emigrat în Occident”. Într-un interviu pentru Bloomberg, premierul Ludovic Orban îşi exprimă convingerea că „pandemia de Covid-19, care a declanșat cea mai gravă criză economică înregistrată până acum, nu-l va opri să formeze o majoritate solidă după alegerile de luna viitoare”. Ludovic Orban spune că este încrezător că va ține la distanță partidele populiste la votul din 6 decembrie, însă Bloomberg constată că actuala criză „a avut un impact asupra sprijinului pentru Partidul Liberal” întrucât „sondajele îl plasează pe primul loc, dar numai cu aproximativ 30%, ceea ce înseamnă că aproape sigur va avea nevoie de parteneri de coaliție pentru a forma un guvern stabil”, mai scrie Bloomberg.
The Guardian dedică un amplu reportaj băilor de nămol şi sare de la Turda. „Din Evul Mediu până la începutul secolului XX, orașul Turda din Transilvania a fost renumit pentru industria sa de extracție a sării. În 1932 minele de sare s-au închis, lăsând o mare parte din comunitate fără loc de muncă, iar carierele au fost abandonate. În 2009, Uniunea Europeană a finanțat renovarea carierelor de sare, iar la scurt timp în zonă s-a dezvoltat şi stațiunea balneară”, scrie The Guardian. „În timpul verii, persoanele în vârstă din Turda pot fi găsite înotând în bazinele cu apă sărată sau scăldându-se în lacurile cu nămol care le înconjoară. Tratamentele cu nămol sunt utilizate pentru amelioarea simptomelor bolilor reumatice degenerative, în pregătirea pentru iarna extrem de rece”, mai scrie cotidianul britanic.
Carolina Ciulu, RADOR
