Pandemia de Covid-19 și în special problema vaccinării continuă să preocupe presa internațională, care abordează din același unghi și conferința G20 încheiată duminică; pe de ală parte, guvernul francez surprinde printr-un proiect de lege foarte controversat. În Regatul Unit, cotidianul The Financial Times se întreabă dacă nu cumva supraestimăm pericolul pandemiei. De exemplu, britanicii cred că din cauza ei a murit 1% din populație, când de fapt procentul e de 10 ori mai mic, sau că vârsta medie a decedaților e 65 de ani, când în realitate e 82,4, „iar asta într-o țară în care speranța medie de viață e 81 de ani”. Concluzia analizei ar fi că dacă unii supraestimează într-adevăr pericolul pandemiei, alții îl subestimează și, pe de altă parte, „am început să ne obișnuim cu pandemia. Dar ne obișnuim cu un lucru ale cărui riscuri încă nu le înțelegem pe deplin”. Legat de neînțelegerea riscurilor, agenția sârbă Tanjug relatează o situație bizară constatată în Slovenia: „Aproape două treimi din sloveni s-au dus la muncă săptămâna trecută, iar 19% din ei aveau cel puțin un simptom de Covid-19, arată un sondaj Valikon. Potrivit acestuia, 10% din cei care au mers la muncă ar putea lucra de acasă, dar angajatorii nu le permit”. Ungaria începe testarea tuturor angajaţilor din domeniul asistenţei sociale, transmite Radio Kossuth Budapesta. Săptămâna viitoare testarea cu teste rapide antigen se va face în şcoli, grădiniţe, creşe şi instituţii medicale, fiind vizați în total de 370.000 de oameni, deși participarea lor va fi voluntară. Spania va începe în ianuarie programul de vaccinare anti-coronavirus, anunță agenția Reuters, precizând că Spania și Germania sunt primele țări UE care și-au pus la punct un plan complet de vaccinare. Conform publicației bulgare Novini, „vaccinul împotriva Covid-19 va fi gratuit şi accesibil”, citându-l pe comisarul european pentru inovare şi cercetare, Maria Gabriel. Potrivit acesteia, toate ţările UE vor avea acces la vaccin simultan, proporţional cu populaţia lor. În Italia „statul va da în ianuarie startul unei campanii de vaccinare fără precedent”, scrie site-ul italian Il Fatto Quotidiano, citându-l pe ministrul sănătății. Prioritate vor avea „cele mai expuse categorii, începând cu profesioniștii din sănătate, persoanele mai fragile, vârstnicii din structurile medicale și cei cu patologii”. Site-ul francez 20 Minutes informează că două vaccinuri chinezești au fost deja administrate unui milion de oameni: „Două vaccinuri experimentale anti-Covid de la firma chineză Sinopharm au fost deja administrate în regim de urgență aproape unui milion de persoane, a declarat compania, fără a furniza totuși date clinice care să le demonstreze eficacitatea”. Potrivit companiei, niciuna dintre persoanele inoculate cu vaccinurile sale nu a luat Covid-19, chiar dacă au călătorit în „peste 150 de țări”. În SUA, primele imunizări ar putea avea loc cel mai devreme pe 11 decembrie, aflăm de la postul BBC. Vaccinurile de la Pfizer şi Moderna ar putea fi aprobate până atunci şi ar urma să fie distribuite rapid. Aproximativ 20 milioane de persoane ar putea fi vaccinate până la finalul lui decembrie. Pandemia a accelerat în SUA, care au trecut duminică pragul de 12 milioane de cazuri, și, „într-o pandemie cu multiple reveniri devastatoare, aproape un sfert din totalul cazurilor de Covid-19 declarate în SUA până în prezent au fost înregistrate în noiembrie”, conform televiziunii CNN. Cu ocazia unui interviu realizat cu epidemiologul șef al SUA, Anthony Fauci, ziarul New York Times l-a întrebat „când vom putea să ne aruncăm măștile?” El a răspuns că „probabil vom avea unele măsuri sanitare în paralel cu vaccinarea o perioadă de timp considerabilă. Dar vom începe să ne apropiem de normalitate – dacă majoritatea covârșitoare a populației se va vaccina – în al treilea sau al patrulea trimestru [al lui 2021]”.
Și conferința anuală G20 a celor mai bogate țări din lume, organizată anul acesta în mediul virtual de Arabia Saudită, a fost marcată de discuții pe tema pandemiei, transmite BBC. Liderii G20 s-au angajat să asigure acces tuturor ţărilor la vaccinuri anti-coronavirus, inclusiv naţiunilor sărace, dar şi la alte resurse necesare pentru combaterea virusului. La Libre Belgique comentează că Arabia Saudită găzduieşte conferința G20 „pe fondul criticilor unor ONG-uri care cer marilor parteneri internaţionali ai regatului să reacţioneze faţă de reprimarea implacabilă a vocilor disidente”. În Spania, ziarul El Periodico precizează că ONU a estimat la 38 de miliarde de dolari fondurile necesare pentru lupta globală cu pandemia, din care nu s-au strâns însă decât vreo 3 miliarde. În acest context, Norvegia, Africa de Sud, OMS și UE ceruseră vineri liderilor G20 să contribuie la finanțarea celor 4,5 miliarde de dolari lipsă din fondul global administrat de OMS. Agenția Ansa îl citează pe premierul italian Giuseppe Conte, care i-a asigurat pe ceilalți lideri G20 de „angajamentul Italiei față de aceste prerogative, care va continua cu asumarea președinției G20 anul viitor: Italia va promova un efort coordonat pentru a depăși criza economică, cu o atenție deosebită pentru țările cele mai vulnerabile. Imperativul trebuie să fie garantarea accesului la diagnostic, terapii și vaccinuri pentru întreaga comunitate mondială”. Publicația spaniolă 20 Minutos anunță că UE și viitoarea președinție G20 a Italiei vor organiza în 2021 o conferință globală privind sănătatea, cu scopul de a pregăti sistemele de sănătate pentru viitoare pandemii. Președinta Comisiei Europene Ursula Von der Leyen a precizat în acest sens că „OMS ar trebui să joace rolul principal” și că „se bazează pe o mai mare colaborare din partea SUA, după victoria recentă a lui Joe Biden”.
În contextul în care Franța se recomandă un bastion al libertăților civice, atât în actuala criză politică legată de condiționarea acordării de fonduri UE de respectarea statului de drept, cât și în disputa cu unii lideri ai lumii musulmane pe tema libertății de exprimare, guvernul francez a găsit cu cale să propună o lege care restricționează chiar libera exprimare. Cotidianul Liberation arată că articolul ei cel mai criticat e 24, votat vineri de Adunarea Națională, care permite „fără a se prejudicia dreptul la informare”, interzicerea difuzării de imagini cu fața sau „oricare alt element de identificare” al unui polițist ori jandarm, cu excepția numărului matricol, când acea difuzare poate aduce atingere „integrității lui fizice sau psihice”. Drept urmare, sâmbătă au avut loc proteste în „cel puțin 20 de orașe” din Franța și o conferință de presă incendiară a mai multor sindicate și ONG-uri, care au denunțat inițiativa legislativă. „Fronda contra acestei legi foarte controversate în mediile jurnalistice continuă să se extindă, cu mai multe mii de persoane adunate sâmbătă în toată Franţa, împotriva unui text care se consideră că atentează la «libertatea de exprimare» şi la «statul de drept»”, relatează France 24. Printre sloganurile reluate în buclă: „Toată lumea vrea să filmeze poliţia” şi „strada este a noastră”; dar și „Orwell avea dreptate”. Un șef de sindicat l-a acuzat pe președintele Emmanuel Macron că „este un populist de elită”: „Cum vom cere Poloniei şi Ungariei să respecte statul de drept în vreme ce Franţa este pe cale să facă totul pentru a nu-l respecta?”
Andrei Suba
