Moritz Weber susține că a găsit numeroase referințe homoerotice în scrisorile compozitorului. Un aspect al personalității sale care ar fi fost ignorat, sau ascuns de biografi și de institutul polonez care îi poartă numele
Una dintre marile icoane ale muzicii clasice europene, polonezul Frédéric Chopin, era homosexual; o caracteristică ignorată, sau ascunsă până acum de biografii săi pentru a-l face, mai ales în Polonia natală, un simbol național conform standardelor conservatoare.
Cel puţin aşa susține pianistul și jurnalistul muzical elvețian Moritz Weber, care, în timpul unei emisiuni transmise de postul public elvețian SRF, emisiune intitulată Chopin’s Men, a prezentat rezultatele cercetărilor pe care le-a efectuat în ultimele luni în arhivele care păstrează scrisorile compozitorului. Conform studiilor lui Weber, după cum a raportat și săptămânalul britanic Guardian, în traducerile misivelor lui Chopin unele pasaje au fost modificate în mod deliberat pentru a sugera referințe la iubiri feminine și non-masculine, în timp ce în altele, ar exista aluzii despre căutarea partenerilor sexuali în băile publice. Într-una din scrisori, referindu-se la presupusele sale relații cu femeile, Chopin le compara pe acestea cu „o mantie pentru sentimente ascunse”.
Destinatarul scrisorilor este adesea prietenul și colegul de școală al compozitorului, Tytus Woyciechowski, căruia Chopin i se adresează de obicei începând cu „Viața mea cea mai dragă” și terminând cu „Dă-mi un sărut, dragul meu iubit”. Într-un mesaj, Chopin scrie „Nu-ți place să fii sărutat”, dar „te rog, permite-mi să fac asta azi. Trebuie să plătești pentru visul pe care l-am avut azi noapte cu tine ”. Într-o scrisoare din 1829 adresată lui Tytus şi citată în timpul emisiunii radiofonice, Chopin se referă la „idealul meu, pe care îl servesc cu fidelitate, […] şi la care visez.” Potrivit lui Weber, „idealul” este Tytus, însuşi destinatarul scrisorii, deși într-o traducere a corespondenței publicată în 2016 de Institutul Fryderyk Chopin din Varșovia , „idealului” i-ar fi fost asociat un pronume feminin.
În anul 2018, biografia lui Fryderyk Chopin: A Life and Times, scrisă de muzicologul Alan Walker, deja autor al unei lucrări biografice monumentale despre Franz Liszt, Woyciechowski este prezentat ca un simplu „prieten de suflet”. Conform teoriei lui Walker, scrisorile erotice adresate unui bărbat au fost scrise de compozitor într-o perioadă de „confuzie mentală”, provocată de dorința pe care o simțea pentru soprana poloneză Konstancja Gladkowska.
Cu toate acestea, în acest duel la distanță între biografi, Weber susține că nu a găsit nicio dovadă a iubirii lui Chopin pentru Gladkowska și nici a presupusei sale logodne cu Maria Wodzinska, în vârstă de șaisprezece ani; potrivit jurnalistului elvețian, acestea ar fi, așa cum a spus The Guardian, „înflorituri ale biografiile din secolelor trecute”. Un purtător de cuvânt al Institutului Fryderyk Chopin intervievat în cadrul programului SRF a recunoscut că în scrierile lui Chopin nu există dovezi despre pasiunea compozitorului faţă de femei, ci doar povești contemporane, sau relatate ulterior de rudele sale. Potrivit aceluiași purtător de cuvânt, limbajul erotic care poate fi regăsit în scrisori, este tipic epocii romantice și a cercului social erudit al lui Chopin. El a adăugat că în originalul polonez sună diferit și că „felul în care Chopin folosește limbajul este atât de muzical și de complicat, încât încercarea de a traduce nuanțele este o nebunie”.
The Guardian l-a contactat şi pe traducătorul corespondenței din poloneză în engleză, David Frick, profesor pensionar de limbi slave la Universitatea Yale, care a susținut că este posibil ca în scrisoarea din 1829, Chopin să se refere la Woyciechowski, dar că, în general, acuzația potrivit căreia compozitorul ar fi vrut să îndulcească, sau să ascundă ceva, este fără fundament. „A fost un romantic care cu siguranță nu a făcut discriminări între bărbați și femei în expresiile sale de dragoste”, spune Frick „însă a spune că există un fel de conspirație în spatele scrisorilor, în diferitele ediții critice este absurd”. Şi referindu-se la Institutul Chopin spune că, deși este „o organizație conservatoare din punct de vedere politic”, nu a găsit urme de ajustări sau cenzuri.
În ceea ce-l priveşte, jurnalistul Moritz Weber, speră ca studii suplimentare să se concentreze asupra relației dintre sexualitatea lui Chopin și muzica sa: „Faptul că pentru o lungă perioadă de timp a trebuit să-și ascundă o parte a identității, așa cum scrie el însuși în scrisori, ar fi putut lăsa o amprentă asupra personalității și artei sale”./cpaunel
https://www.repubblica.it
Traducerea: Cătălina Păunel
RADOR, 25 noiembrie
