”Aproape 60 de milioane de cazuri de coronavirus în lume”, titrează La Repubblica, adăugând că numărul deceselor se ridică la aproape 1.400.000. Cotidianul italian preia totodată îndemnul Organizației Mondiale a Sănătății „de a se evita reuniunile de familie cu ocazia Crăciunului” întrucât nu există nicio variantă cu risc zero de a petrece sărbătorile de iarnă în mod tradițional în vremuri de pandemie. Totuși ziarul elen Kathimerini observă unele ”încercări de salvare a Crăciunului” în Europa, detaliind că mai multe guverne pregătesc o relaxare a măsurilor restrictive în perioada sărbătorilor de iarnă pentru a da un suflu nou economiei grav afectate și pentru a ajuta la îmbunătățirea stării de spirit a oamenilor. Astfel, Germania va permite reuniunile sociale cu participarea a până la 10 persoane provenite din familii diferite, precum și desfășurarea unor slujbe religioase cu prezența unui număr limitat de persoane în biserică, cu recomandarea însă ca după adunările de Crăciun, oamenii să stea câteva zile în autoizolare la domiciliu. În Marea Britanie, pub-urile și restaurantele vor funcționa cu un program mai relaxat, iar mersul la biserică și călătoriile pentru vizitarea rudelor vor fi permise. Totuși, la întoarcere oamenii vor trebui să stea în autoizolare cinci zile, mai scrie ziarul grec Kathimerini. Italia, pe de altă parte, face presiuni la nivel european pentru închiderea de comun acord a tuturor stațiunilor de schi în perioada Crăciunului, o cerere întâmpinată deja cu refuz de către Austria, după cum scrie agenția Rainews. „Dacă Uniunea Europeană dorește cu adevărat să aplice restricțiile pentru sezonul de schi, va trebui să asigure 80 la sută din încasări” a replicat ministrul austriac al turismului, potrivit Rainews. În Bulgaria, în schimb, ministrul sănătății cere carantină totală timp de trei săptămâni, cu închiderea școlilor și a grădinițelor, a restaurantelor și a tuturor magazinelor, cu excepția celor alimentare și a farmaciilor, scrie publicația sofiotă Duma. The Guardian observă că ziua de marți a fost o zi neagră pentru Italia și Spania, care au raportat cel mai mare număr de decese zilnice din acest al doilea val, dar constată o îmbunătățire a situației în Franța, unde numărul de cazuri noi a înregistrat o scădere. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat marți seară o relaxare în trei etape a măsurilor restrictive începând de sâmbătă, cu posibilitatea ridicării carantinei totale în data de 15 decembrie, scrie Le Figaro. Uniunea Europeană vine, la rândul ei, cu o veste bună. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat încheierea unui contract cu societatea americană Moderna pentru furnizarea a până la 160 de milioane de doze de vaccin contra Covid-19, scrie La Libre Belgique, explicând că este al şaselea contract încheiat de UE cu un laborator farmaceutic. „Suntem pe cale să constituim unul dintre cele mai ample portofolii de vaccinuri contra Covid-19 din lume”, care „le va da europenilor acces la cele mai promiţătoare vaccinuri în curs de dezvoltare”, a declarat von der Leyen, citată de La Libre Belgique. Cotidianul belgian subliniază însă că livrările vor avea loc doar atunci când aceste vaccinuri se vor fi dovedit sigure şi eficiente.
Pe un alt plan, „Corupția cangrenează periferia Europei”, observă Financial Times, comentând: „Ungaria și Polonia se află în lumina reflectoarelor, având în vedere că guvernele lor se opun condiționării acordării fondurilor UE de respectarea statului de drept. Dar a te concentra exclusiv pe Ungaria și Polonia înseamnă a subestima amploarea problemei pe care o are Europa. În alte câteva state UE, recente scandaluri de corupție și controverse privind statul de drept au ridicat întrebări grave cu privire la sănătatea sistemelor lor democratice. Între ele se numără Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia, Croația, Malta și Cipru”, scrie Financial Times. Publicația economică atenționează că „luate la un loc, democrațiile cu deficiențe reprezintă undeva între un sfert și o treime din cele 27 de guverne așezate la masa reuniunilor UE”. Chiar dacă „statele prost guvernate și având probleme cu corupția sunt bine reprezentate în UE”, Financial Times consideră că „atunci când într-adevăr acționează, Uniunea Europeană este o forță a binelui. După ce Laura Codruța Kovesi, un procuror anticorupție din România, a fost revocată, instituțiile UE au fost cele care i-au acordat sprijin. Kovesi a fost ulterior numită la șefia Parchetului European – ceea ce demonstrează că în cultura politică de la Bruxelles tonul îl mai dau încă guvernele care iau în serios statul de drept”, mai scrie Financial Times. Tot Financial Times publică un articol în care premierul român Ludovic Orban „critică dur Polonia și Ungaria pentru respingerea bugetului UE”, susținând că „toate țările Uniunii Europene trebuie să respecte statul de drept“. “O spunem foarte clar: pentru a-i asigura pe contribuabilii europeni că banii vor fi folosiți într-un mod corect și legal, legătura care se face între statul de drept și accestul la fondurile europene e cea corectă“, a declarat Ludovic Orban pentru Financial Times.
Un semnal de alarmă vine și din partea Bloomberg: „Este posibil ca epoca datoriilor reduse ale Europei de Est să se fi încheiat”. „Aversiunea față de împrumuturi, care a caracterizat cândva o mare parte din fostul bloc comunist, este abandonată după criza globală din 2008 și după pandemia de Covid-19”, scrie Bloomberg, explicând că ultimele recesiuni din regiune determină o schimbare de abordare. „Să luăm exemplul României. Guvernul a intrat în criza financiară mondială din 2008 cu un raport al datoriei publice față de PIB de aproximativ 12%. Aceasta aproape s-a triplat în anii următori crizei și nu a scăzut substanțial înainte de pandemia de Covid-19, urmând să ajungă la 55% din PIB până la sfârșitul anului 2021„ scrie Bloomberg. Agenția avertizează că „măsurile anti-criză, incluzând capitole de cheltuieli permanente, cum ar fi pensii mai mari, va face dificilă reducerea acestei datorii”, ceea ce va pune în pericol ratingul de țară.
În Statele Unite, echipa președintelui ales Joe Biden va începe să lucreze la Washington, după ce administrația președintelui Trump a acceptat să deschidă calea transferului de putere, scrie New York Times. Politico analizează componența acestei noi echipe și constată puține surprize, majoritatea fiind oameni cu mari cariere în spate, din vechile administrații democrate, în special din timpul președinției lui Barack Obama. Însă lumea cu care urmează a se confrunta s-a schimbat semnificativ între timp, de cele mai multe ori în sens rău, avertizează Politico. Noul președinte american, citat de CNN, dă asigurări însă că echipa sa ”reflectă faptul că America revine, pregătită să conducă lumea, nu să se retragă din ea”. America „va sta în capul mesei încă o dată, pregătită să-și confrunte adversarii și să nu-și îndepărteze aliații”, a mai spus Joe Biden. (Carolina Ciulu)/cciulu
