De ziua Bucovinei, Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, Președintele Consiliului Județean Suceava Gheorghe Flutur și managerul Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici au recepționat lucrările de restaurare a picturii murale a Bisericii „Sfântul Nicolae”, de la Bălineşti, județul Suceava. Lucrările de la Biserica „Sfântul Nicolae” din Bălinești se întind pe o perioadă de 14 ani, iar valoarea decontată totală este de 3.185.317,61 lei, prin Programul Național de Restaurare al Ministerului Culturii, gestionat de Institutul Național al Patrimoniului. Aceasta este cea de-a treia biserică din Bucovina, după Mănăstirea Probota și Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Sucevița, pentru care au fost încheiate lucrările de restaurare, în ultimele trei luni.
„Mă bucur că astăzi putem inaugura o lucrare identitară și patrimonială, chiar de Ziua Bucovinei. A meritat tot efortul financiar, dar și logistic și felicit întreaga echipă de restauratori coordonată de prof. dr. Ovidiu Boldura. În România sunt foarte multe monumente istorice care necesită parcurgerea unui proces de restaurare, iar dacă ne gândim la rădăcinile ortodoxe ale culturii române, doar în județul Suceava, din 518 monumente istorice, 85 sunt biserici și 13 mănăstiri. Atât la nivel național, cât și la nivelul județului Suceava sunt multe obiective de restaurat și mă bucur că, în calitate de ministru al culturii, am în președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, un partener care a susținut inclusiv financiar și logistic o parte importantă din obiectivele culturale. Valorificarea turistică a acestora este un deziderat pe care doar în parteneriat cu administrația locală îl putem desăvârși.
Pentru astfel de lăcașe avem nevoie să modificăm cadrul legal cu scopul de a include noi criterii de evaluare și de autorizare a localităților ca stațiuni de interes cultural. Putem, astfel, să promovăm adecvat aceste comunități extrem de importante pentru istoria și cultura noastră și să le punem în valoare cu ajutorul proiectelor de dezvoltare care ar putea să fie finanțate prin fonduri europene. Alte exemple, în acest sens, sunt localitatea Baia – prima capitală a Moldovei – sau localitatea Dolhasca – unde avem și Mănăstirea Probota. Turismul trebuie să vizeze și zonele acestea, nu doar Valea Prahovei, pe timpul iernii, sau litoralul, pe timp de vară”, a declarat Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii.
„Nu se putea sărbători mai frumos decât să fii într-o biserică veche, cu o încărcătură istorică creștină extraordinară, astăzi, 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei. Așa le-a rânduit Bunul Dumnezeu. Port în piept această cocardă cu Ziua Bucovinei, pentru că Bucovina este cunoscută ca un ținut al mănăstirilor, un ținut al toleranței, în care s-au conservat tradițiile și valorile autentice românești. Istoria și grija față de moștenirea culturală au făcut să avem, în județul Suceava, cele mai importante monumente. Opt dintre acestea au fost incluse deja în Patrimoniul Mondial UNESCO: Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Pătrăuţi, „Sfântul Ioan cel nou” Suceava şi Probota. În 2006, când au început lucrările de restaurare ale picturii murale, eram ministru. Astăzi, un alt ministru, tot de la Suceava, anunță finalizarea acestei etape. Am înțeles din primul mandat importanța localității Bălinești și că suntem datori să o facem vizibilă, pentru că nu multă lume știe istoria adevărată și valoarea uriașă a acestor picturi care sunt egale cu celelalte ctitorii ștefaniene din județul Suceava. Am alocat fonduri încă de atunci. Felicit restauratorii și cercetătorii care, cu lacrimi în ochi, ne-au povestit istoria acestor picturi. Plec de aici încărcat de emoții și cu o obligație uriașă să fac eforturi ca aceste monumente să intre într-un circuit turistic dezvoltat. De Ziua Bucovinei o spun ca un angajament! Cum spunea Înaltpreasfințitul Pimen: o pictură neîntreținută este ca un bolnav neîngrijit. La mulți ani, Bucovină dragă, la mulți ani bucovineni!’’, a declarat Gheorghe Flutur, președinte al Consiliului Județean Suceava.
Biserica din Bălineşti a fost ridicată între anii 1494-1499. La momentul începerii lucrărilor de restaurare, urme ale picturii murale s-au găsit la exterior pe ocniţele mari de pe absida estică şi pe faţadele de vest şi est. Cel mai probabil, aceste picturi s-au făcut în timpul domniei lui Petru Rareş, între anii 1535-1538. Calitatea remarcabilă a picturii este susţinută de imaginile Sfântului Nicolae şi ale Arhanghelului Mihail, aflate pe două firide de pe absida altarului. Adăugându-se această pictură peste decoraţia originală a bisericii, smalţul discurilor ceramice şi-a pierdut din strălucirea iniţială. Pictura interioară, din secolul al XV-lea, poartă semnătura zugravului Gavriil Ieromonahul, asemănându-se ca stil celei de la mânăstirea Voroneţ şi „Sfântul Nicolae” din Dorohoi. Starea de conservare a stratului pictural suferise degradări în timp, prezentând chiar zone unde stratul suport era desprins, rămânând vizibilă zugrăveala iniţială provizorie a bisericii.
Lucrările de restaurare a picturii au presupus numeroase procese, printre care îndepărtarea sărurilor solubile prin mijloace mecanice umede, extragerea depunerilor saline de suprafaţă/ voaluri/ cruste, tratamentul cu hidroxid de bariu, injectări pentru desprinderi şi burduşeli ale stratului suport, reintegrarea cromatică a uzurilor patinei şi stratului de culoare prin metoda velatura, integrarea cromatică a lacunelor stratului de culoare prin metoda velatura, integrarea cromatică a lacunelor reconstituibile prin metoda tratteggio, fixarea reintegrărilor etc.
Totodată, lucrările de restaurare a Bisericii „Sfântul Nicolae” din Bălinești vor continua prin intermediul Companiei Naționale de Investiții și vizează refacerea acoperișului.
(Ministerul Culturii – 28 noiembrie 2020)
