În România, peste 1.000.000 de copii se află în risc de sărăcie și excluziune socială și nu au beneficiat de educație de calitate în timpul pandemiei , iar 45.000 dintre ei abandonează anual școala, în timp ce șase nou-născuți dintr-o mie mor înainte de a împlini un an. Cu toate acestea, garantarea drepturilor copilului, prin protecție împotriva oricăror forme de abuz, prin asigurarea educației de calitate și acces la servicii medicale moderne și acces la servicii sociale de calitate, nu constituie preocuparea fundamentală a unora dintre programele de guvernare pe care partidele politice le-a anunțat pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie.
În viziunea Salvați Copiii, unul din criteriile esențiale ale opțiunii politice exprimate prin vot ar trebui să fie modul în care partidele își elaborează obiectivele cu privire la respectarea drepturilor copilului, capacitatea lor de a înțelege problemele cu care se confruntă copiii și părinții și voința politică de a formula soluții pentru asigurarea accesului echitabil la servicii de calitate în educație, sănătate și protecție socială.
„Cei care doresc să devină parlamentari trebuie să facă dovada interesului lor pentru copii, pentru educația, sănătatea și siguranța lor. Reamintim candidaților la aceste alegeri că cel mai important act normativ, Constituția României, îi obligă să asigure copiilor un regim special de protecție și asistență în realizarea drepturilor lor. Acesta ar trebui să fie principalul criteriul de integritate morală și de eficiență al activității lor politice.” Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv – Salvați Copiii România.
Salvați Copiii a analizat programele politice a șase partide cotate cu șanse de a obține mandate în Parlamentul României.
Concluziile generale ale analizei sunt următoarele:
• între programele politice, există diferențe uriașe cu privire la atenția acordată copiilor și drepturilor lor;
• nici un program nu a fost elaborat prin consultarea copiilor și nu integrează, într-un capitol separat, măsurile destinate copiilor;
• lipsește preocuparea pentru inițierea procesului de stabilire a unui buget al copilului separat de cel al adulților, pentru a evidenția investițiile și natura cheltuielilor și pentru a încuraja procesul de transparență;
• reproducând promisiunile neconcretizate ale alegerilor parlamentare din trecut, unele partide propun aproape exclusiv prestații și beneficii financiare în detrimentul evaluării și creșterii calității serviciilor de protecție socială, educație și sănătate.
3 MĂSURI IMPORTANTE PROPUSE DE PARTIDE:
Partidul Național Liberal
Modernizarea şi reabilitarea a 2.488 de unități școlare (cost estimat 6.046 mld. lei), care să asigure condiții optime de studiu, cât şi construirea unor noi spaţii de învăţământ.
Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 ani în învățământul preșcolar până în anul 2025 și finanțarea construcției unui număr de 180 grădinițe cu program prelungit sau săptămânal.
Dintre măsurile specifice privind educația: generalizarea etapizată a programului „o masă caldă în școli pentru toți copiii din medii defavorizate”, un consilier școlar la 400 de elevi, o masă caldă în școli pentru toți copiii din medii defavorizate.
Alianța USR PLUS
Asigurarea accesului universal la îngrijire antenatală și a serviciilor medicale la naștere pentru mamă și copil prin dezvoltarea asistenței medicale pentru gravide, nou-născuți, mame și copii prin pachete gratuite, extinderea rețelei de moașe și doule , creșterea acoperirii vaccinale etc.
Susținerea educației preșcolare și școlare de calitate, echitabilă, incluzivă și accesibilă, pentru toți copiii din România, inclusiv educație pentru sănătate și acces la servicii medicale în școli, un consilier școlar la 500 de copii.
Creșterea etapizată a finanțării, până la 6% din PIB alocate educației și mutarea puterii de decizie asupra alocării bugetului de la nivel central și politic, la nivelul școlii.
Partidul Social Democrat
Înființarea școlilor cu program prelungit până la ora 16:00 și posibilitatea de a servi o masă caldă și de a participa la activități remediale și extracurriculare la decizia școlii, în funcție de specificul comunității.
Stimularea natalității și sprijin pentru educația timpurie prin introducerea de bonificații la pensie pentru mame, majorarea indemnizației de creștere a copilului, acordarea de vouchere pentru creșe până la intrarea copilului în grupa mică de la grădiniță etc.
Introducerea unei „burse de asistență socială” de 1.000 RON/lunar, doar pentru copiii care provin din sistemul de protecție, instituționalizați, cu condiția înscrierii într-o unitate de învățământ preuniversitar de stat.
Pro România
Creșterea numărului de specialiști din serviciile de protecție și asistență socială care lucrează cu grupurile vulnerabile și introducerea unui pachet de măsuri integrate pentru educație, sănătate, servicii de îngrijire, locative și nutriție, corelate cu etapele de dezvoltare ale copilului.
Crearea creșelor la angajator pentru susținerea femeilor care se întorc la locul de muncă după ce au născut și acordarea unui trusou pentru bebeluși tinerelor mame care se duc la control medical înainte să nască, după modelul finlandez.
Profesionalizarea managementului instituțiilor de învățământ, descentralizarea sistemului de învățământ preuniversitar și consolidarea autonomiei universitare, inclusiv la nivel financiar – rolul central trebuie să aparțină școlii.
Partidul Mișcarea Populară
Creșterea atractivităţii carierei didactice printr-o formare de calitate și susținerea inovațiilor pedagogice.
Combaterea inechității școlare, a abandonului școlar și analfabetismului, în special la sate, și refacerea învățământului profesional.
Ameliorarea acceptării sociale și o evoluție favorabilă în viață a copiilor cu dizabilități.
Uniunea Democrată Maghiară din România
Includerea în bugetul de stat, începând cu anul 2021 a cheltuielilor cu finanțarea de bază pentru învățământul antepreșcolar, în baza și în limitele costului standard per antepreşcolar.
Asigurarea finanțării pe o scară largă a Programului „Școala după școală”, pentru consolidarea competențelor, învățare remedială și accelerare a învățării prin activități educative, recreative și de timp liber, respectând și dreptul la nutriție sănătoasă a copilului, prin asigurarea de masă caldă.
Definirea urgentă a Pachetului Minim de Servicii Sociale, finanțarea sistemului național de asistență socială și susținerea eforturilor financiare ale familiilor care au în întreținere copii prin modificări legislative ale Codului Fiscal.
2 ASPECTE CRITICE ALE PROGRAMELOR POLITICE:
Partidul Național Liberal
Nu conține măsuri de evaluare a sistemului educațional și de sănătate pentru a asigura investițiile necesare din perspectiva drepturilor copilului.
Deși sunt prevăzute construirea de spitale județene (25) și orășenești (110), programul nu-și propune modernizarea maternităților și nu precizează câte dintre aceste spitale sunt pediatrice sau vor avea secții de pediatrie.
Alianța USR PLUS
Asigurarea dreptului la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic, lipsind măsurile de extindere a reprezentării lor în consiliile de administrație ale școlilor și a participării lor în evaluarea cadrelor didactice, consultarea sistematică a copiilor de către autoritățile centrale și locale și susținerea formelor de reprezentare civică a copiilor și elevilor.
Lipsește preocuparea pentru un buget al copilului, obiectiv al multor state europene de a asigura monitorizarea și evaluarea tuturor investițiilor destinate copilului și separarea acestora de resursele financiare pentru adulți.
Partidul Social Democrat
Nu oferă o evaluare a impactului guvernării PSD (2017-2019) în viața copiilor.
În domeniul educației, măsurile generale nu urmăresc creșterea alocării bugetare la 6% din PIB (conform Legii educației naționale) și nu sunt însoțite de obiective specifice, termene de realizare ori previziuni cu privire la rezultatele ori impactul lor asupra educației copiilor.
Pro România
Programul conține, cu puține excepții, obiective generale, al căror impact e greu de măsurat și nu se raportează specific la problemele actuale din educație și sănătate.
Asigurarea dreptului la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic.
Partidul Mișcarea Populară
Necunoașterea cauzelor sociale, economice și financiare ale lipsei calității și echității în educația preuniversitară, care, în viziunea PMP, s-ar explica prin tolerarea copiatului, chiulului și indisciplinei în școli.
Nu există măsuri pentru îngrijirea gravidei, mamei și nou-născutului și nici pentru îngrijirea și educația timpurie a copiilor, educația preșcolară și ciclul primar.
Uniunea Democrată Maghiară din România
Programul politic nu integrează, într-un capitol separat, problematica drepturilor copilului, nu este rezultatul unor consultări cu copiii, iar asigurarea dreptului la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic.
Nu include creșterea investițiilor în domeniul sănătății și educației pentru copii și nici refacerea sistemului de medicină școlară.
CE PROPUNE PLATFORMA www.voteazapentrucopii.ro ?
Pune la dispoziția viitorilor alegători români care vor participa la scrutinul din 11 decembrie 2020, informații despre programele partidelor politice din perspectiva interesului manifestat față de drepturile copilului la protecție socială, educație de calitate și sănătate, oferind și posibilitatea de a evalua cu note de la 1 la 10 calitatea acestor angajamente politice.
De asemenea, Salvați Copiii invită vizitatorii platformei să completeze sondajul de opinie cu privire la implicarea partidelor politice în respectarea drepturilor copiilor în ultimii 4 ani. Rezultatele acestui sondaj vor fi transmise noilor aleși în Parlamentul României, iar Salvați Copiii va solicita periodic senatorilor și deputaților respectarea angajamentelor lor din campania electorală.
PROBLEME GRAVE CU CARE SE CONFRUNTĂ COPIII ȘI PĂRINȚII LOR ȘI PE CARE VIITORII PARLAMENTARII AR TREBUI SĂ LE IA ÎN CONSIDERARE
1.200.000 de copii (35,8%) se aflau, în 2019, în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar ca urmare a actualei criză sanitară, previziunile la nivel european și global indică o creștere cu procente între 5 și 15 la sută.
Doar 1 copil din 1000 de copii aflați în risc de sărăcie și excluziune socială ajunge la performanțe de top în lectură și exprimare.
275.000 de copii cu vârsta învățământului obligatoriu (7-17 ani) nu mergeau la școală, iar abandonul școlar înregistrează anual cifra de 45.000 de copii din ciclurile primar, gimnazial și liceal.
41% dintre elevii români din sistemul educațional se plasează în aria analfabetismului funcțional, iar 46,6% și, respectiv, 43,9% nu pot rezolva calcule matematice simple, iar cunoștințele lor limitate despre societate, viață și lumea fizică devin un obstacol în pregătirea lor profesională elementară.
Mortalitatea infantilă rămâne un capitol sumbru pentru România, plasând țara noastră, după 13 ani de integrare europeană, încă pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității infantile aproape dublă (6,2 ‰) față de media de 3,5‰.
Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România unde, în 2019, s-au înregistrat 700 de nașteri la minore sub 15 ani și 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.
Aproximativ 550 de comune mici (47%) cu mai puțin de 2.000 de locuitori și 200 dintre comunele mari (18%) cu 5.000 de locuitori sau mai mulți nu au servicii publice de asistență socială.
În timpul pandemiei, 36% dintre familii dezavantajate economic nu au putut procura produse sau alimente de strictă necesitate în timpul crizei sanitare, fiind direct afectați peste 500.000 de copii.
