„De 1 Decembrie, Cascada Niagara va fi luminată în culorile drapelului românesc”, titrează Accent Montreal, detaliind că „tricolorul va fi proiectat pe apele cascadei între orele 21:45 și 22:00”, „grație Ambasadei României la Ottawa și emisiunii TV ‘Noi, Românii’, realizată de Raul Dudnic, care au făcut demersurile necesare pe lângă Niagara Parks Commission”.
Printre veștile pozitive referitoare la România, presa internațională le reține pe cele din domeniul energetic, pe fondul încheierii primei etape a construirii gazoductului BRUA. „S-a împlinit vechiul vis al românilor”, titrează cotidianul ungar Napi Gazdasag, detaliind că „datorită BRUA România dispune de toate posibilităţile pentru a deveni principalul factor al pieţei regionale de gaze naturale”. Ideea este împărtășită și de Il Giornale, care sub titlul „Visele de hegemonie energetică ale României”, constată că „România are un mare potențial neexploatat în domeniul energetic”. „Dacă acest potențial ar fi valorificat corespunzător, România ar putea revoluționa geografia politică și împărțirea puterii în Balcani și în Europa de Est”, adaugă ziarul italian. „Instabilitatea politică aproape cronică ce afectează țara a contribuit, fără îndoială, la încetinirea cursei hegemonice a acestui veritabil „Tigru al Estului”, comentează în continuare cotidianul italian, explicând că „în ultimii cinci ani s-au succedat la putere șase guverne”. „Însă factori externi, cum ar fi reconfigurarea arhitecturii Alianței Nord-Atlantice și interesul Statelor Unite de a avea un satelit căruia să îi delege managementul Balcanilor de Est, ar putea determina conducerea de la București să dezvolte acest potențial energetic neexploatat, pe o linie antirusească”, mai scrie Il Giornale.
Balkan Green Energy News notează că „România va primi de la Fondul de Coeziune al UE 370 de milioane de euro pentru a extinde accesul la apă potabilă și pentru a îmbunătăți colectarea și tratarea apelor uzate”. Publicația balcanică amintește că Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune și reforme, a declarat că proiectul vine în completarea unor investiții anterioare ale UE care urmăreau să modernizeze infrastructurile de apă și ape uzate în România și să asigure accesul continuu la apă potabilă, dar și să reducă poluarea râurilor și a pânzei freatice.
Pe planul politicilor europene, ziarul spaniol El Confidencial publică un articol semnat de Dacian Cioloș, în calitate de președinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European. Sub titlul „Către o viziune strategică europeană comună”, Cioloș vorbește despre atractivitatea Uniunii Europene și subliniază că „așa cum arată ultimul sondaj al Centrului de Cercetare Pew, cetățenii au o viziune pozitivă asupra Uniunii Europene chiar şi în Marea Britanie, în ciuda clișeelor și a oglinzii distorsionante de pe rețelele de socializare!”. „Uniunea Europeană este unică. Într-o lume incertă, am creat împreună un spațiu al libertăţii, în care toate națiunile au respins conflictele și au decis să coopereze pe baza valorilor fundamentale: democrația și libertățile individuale”, conchide președintele Renew Europe, Dacian Cioloș, pentru El Confidencial.
Financial Times constată că „Bulgaria se alătură plutonului incomod al Europei”, explicând că „Bruxelles-ul e tot mai îngrijorat de toleranța Sofiei pentru nepotism și corupție”. „Când Bulgaria a aderat la UE, odată cu România, ambele au fost supuse unei monitorizări speciale a guvernării. România a realizat inițial un progres solid în lupta anticorupție, însă în 2018 a fost criticată aspru de la Bruxelles pentru un asalt împotriva justiției pus la cale de puterea de la acea dată, social-democrații. Problemele Bulgariei au suscitat mai puțină atenție, unii diplomați explicând că Bruxelles-ul nu dorea să-i critice simultan pe ambii membri ai promoției 2007. Dar după o schimbare de guvern la București în 2019 – și pe fondul neliniștii tot mai mari privind derapajul autoritar din Europa Centrală și de Est – luminile reflectoarelor s-au mutat din nou pe Sofia”scrie Financial Times.
La capitolul știri negative, România este prezentă în ultimele zile cu subiecte legate de exploatarea unor persoane vulnerabile. „Victime tăcute: românce ascunse, exploatate pe piața sexului din Regatul Unit”, titrează The Guardian, detaliind că o anchetă a poliției britanice efectuate în urmă cu trei săptămâni a descoperit opt românce la un bordel din sudul Londrei, aflate sub controlul unei bande criminale care mai gestiona cel puțin alte trei localuri unde erau exploatate de asemenea românce. Cotidianul britanic explică modul de racolare a unor femei din zonele sărace ale României și subliniază că profiturile traficanților se pot ridica chiar și la 1 milion de lire sterline pe an pentru un singur bordel.
Sub titlul „Drumul spre România e anevoios și odată ajunși acolo lucrătorii mai sunt și exploatați”, Kathmandu Post publică un amplu reportaj despre dificultățile pe care le întâmpină migranții nepalezi care visează să muncească în Europa, alegând ca destinație România. „Întrucât, potrivit estimărilor, 3 milioane de români au părăsit țara pentru o situație mai bună în Europa de Vest, România se bazează în prezent pe lucrători asiatici – la început, vietnamezi, iar acum, nepalezi și indieni – care să lucreze în hoteluri și restaurante, să aibă grijă de copii, să lucreze în construcții sau să facă niște munci pe care românii nu le-ar face”, comentează Kathmandu Post. Observând riscurile de exploatare pe tot parcursul drumului lor spre România, dar și odată ajunși la destinație, unde ar putea fi puși să muncească multe ore suplimentare, precum și comisioanele mari percepute de diverși intermediari, ziarul nepalez preia concluzia unui agent de recrutare: “Sunt reticent la gândul că România este noua destinație pentru lucrătorii nepalezi. Nimeni nu știe care va fi venitul și ce munci vor face nepalezii acolo“, scrie Kathmandu Post.
Pe frontul luptei cu coronavirusul, cotidianul elen Ethnos observă că „starea de spirit a europenilor este în prăbușire liberă, femeile sunt mai temătoare, bărbații, în schimb, mai optimiști”. „Măsurile sanitare prelungite pe mai multe luni, perioadele de carantină și efectele pandemiei de coronavirus par să fi afectat starea de spirit a cetățenilor europeni, devenind acum una dintre cele mai grave probleme pe care o au de rezolvat guvernele tuturor țărilor europene”, comentează cotidianul elen. Analizând datele ultimului Eurobarometru, în care respondenților li s-a cerut să descrie starea lor sufletească actuală, Ethnos constată că sentimentul de „Incertitudine” predomină în 22 din cele 27 de state membre UE, situându-se pe primul loc în Cipru (33%), Lituania (31%) și Grecia (30%). Pe de altă parte, „Speranța” este cel mai frecvent sentiment invocat în cinci țări: Letonia, Estonia, România, Suedia și Bulgaria, mai observă publicația greacă.
„Un designer român a câștigat premiul MIT cu un prototip de mască de față de înaltă tehnologie”, titrează The Calvert Journal. Masca echipată cu un senzor care detectează particule de Covid-19 în mediul înconjurător a fost concepută de inginerul român Burzo Cristian și a câștigat premiul cel mare la concursul de soluții creative organizat de Massachusetts Institute of Technology, ca răspuns la pandemia de coronavirus, detaliază The Calvert Journal.
Carolina Ciulu
