A observa și chiar cu atenție nu înseamnă a căuta. Este filosofia care i-a ghidat mereu, de la începutul erei spațiale, pe inginerii și tehnicienii care proiectează și fabrică ochii electronici ai sateliților pentru observarea Pământului sau pentru ceea ce se numește teledetecție.

Industria italiană a fost întotdeauna printre primele din lume în acest sector, începând cu tehnicile radar pentru a scruta sub norii atmosferici groși și chiar sub scoarța terestră. Iar acum, prin noul contract încheiat cu ESA (Agenția Spațială Europeană) industria italiană devine principalul contractor pentru un satelit nou și avansat care va studia culturile, gheața și pădurile de pe orbita Pământului și va furniza date de observare pentru protecția mediului, pentru monitorizarea climei, pentru evaluarea dezastrelor naturale și pentru alte funcții sociale. Satelitul este Copernicus ROSE-L, parte a seriei Copernicus, emblematicul program al Sistemului de observare a Pământului al Comisiei Europene, o piatră de temelie a activităților Agenției Spațiale Europene (ESA) și susținut de Agenția Spațială Italiană.
Satelitul va fi construit de Thales Alenia Space (o asociere între societatea franceză Thales și italiana Leonardo) la infrastructurile din Roma. Contractul are o valoare totală de 482 de milioane de euro, din care prima tranșă este de 90 de milioane, pentru construcția satelitului în bandă L (ROSE-L).

Copernicus ROSE-L va fi echipat cu o antenă plană inovatoare Phased Array dintr-un material ușor, realizată din 5 panouri implementabile și va avea o dimensiune totală de 11 metri pe 3,6, un set de 3 camere pentru a monitoriza desfășurarea antenei radar SAR și panouri solare. Satelitul nu va fi lansat înainte de 2025.
Litera L indică banda de observare. Care sunt beneficiile? Este un semnal capabil să pătrundă prin multe materiale naturale, cum ar fi vegetația, zăpada și gheața, permițându-i să ofere informații suplimentare care nu pot fi colectate de radarul de bandă C al misiunii Copernicus Sentinel-1, deja operațional pe orbită de ani de zile. Acesta va fi utilizat pentru a sprijini gestionarea pădurilor, pentru a monitoriza cedarea terenului și umiditatea solului și pentru a distinge tipurile de culturi pentru o agricultură de precizie și siguranța alimentelor. În plus, misiunea va ajuta la monitorizarea ghețarilor continentali și a calotelor polare, măsurarea gheții marine în regiunea polară și zăpada sezonieră. „Semnarea acestor contracte, pentru crearea instrumentelor ROSE – L, dar și CHIME și CIMR, reprezintă confirmarea experienței noastre în construirea sateliților pentru observarea Pământului, bazată atât pe tehnologii radar, cât și pe tehnologii optice”, comentează Massimo Comparini, director executiv al Thales Alenia Space Italia, care este primul contractor al programului cu Airbus Defense and Space ca principal partener pentru construirea instrumentului radar. Și adaugă: „Aplicațiile prevăzute sunt identificarea tipului de cultivare și discriminarea stării sale, tipul de pădure / acoperire forestieră, verificarea siguranței alimentare și sprijinirea implementării agriculturii de precizie, supraveghere maritimă și identificarea riscurilor naturale și antropice ». Apoi, există „polarimetria completă, rezoluția spațială ridicată, sensibilitatea ridicată, coeficienții mici de ambiguitate și capacitatea de interferometrie transversală cu trecere repetată și simplă ».
Potrivit lui Comparini, „datele ROSE-L vor permite reducerea drastică a timpului dintre apariția unui dezastru natural sau antropic și prima imagine post-catastrofă, de o importanță crucială pentru siguranța cetățenilor”. Platforma tehnologică cu care va fi construit satelitul se bazează pe noua linie de produse multi-misiune MILA, conformă cu cerințele de atenuare a resturilor spațiale prin utilizarea tehnologiilor descompozabile, răspunzând nevoilor de „spațiu curat” (pentru a nu „polua” şi mai mult orbitele cu fragmente de sateliți) și utilizarea interfețelor mecanice compatibile cu o posibilă capacitate viitoare a serviciilor pentru îndepărtarea în orbită a resturilor care orbitează Pământul.
Misiunea va contribui la monitorizarea operațională a criosferei și a regiunilor polare, inclusiv la cartografierea gheții marine și a gheții terestre. „Mulțumim încă o dată agențiilor, europene și italiene, Comisiei Europene pentru încrederea reînnoită și guvernului italian pentru atenția tot mai mare pe care o acordă problemelor spațiale – a adăugat Comparini -, concentrând resurse și eforturi în domeniile spațiale critice, cum ar fi observarea pământului, cu un accent deosebit pe tehnologia radar ». www.lastampa.it
https://www.lastampa.it/tecnologia/2020/12/04/news/copernico-dall-italia-la-sentinella-spaziale-per-salvaguardare-l-ambiente-1.39618917
Articol de Antonio Lo Campio
Traducerea Cătălina Păunel/cpaunel