Românii au început să voteze duminică în alegeri naţionale care ar avea ca scop redresarea credibilităţii în rândurile investitorilor. În prezent, partidul de centru al premierului Ludovic Orban, orientat spre reformă, conduce în sondaje cu o diferenţă mică în faţa opoziţiei social democrate. Aflat la putere de un an, în ciuda faptului că adversarii săi au controlul parlamentului, Orban, care are 57 de ani, a afirmat că va reduce o creştere cu 40% a pensiilor cerută de PSD, partid de stânga. Economiştii au afirmat că respectiva creştere ar face deficitul României să depăşească 10% şi ar scădea ratingul de credit României la categoria „junk”. El s-a angajat să zădărnicească eforturile cabinetelor conduse de partidul de stânga de a sabota independenţa tribunalelor pe fondul acuzaţiilor de corupţie şi utilizare necorespunzătoare a fondurilor, acuzaţii pe care PSD le neagă. Orban a promis, de asemenea, în campanie să apropie mai mult România de curentul principal european, după ani de populism fiscal şi instabilitate politică, conjugate cu neglijarea infrastructurii şi a serviciilor publice. Până la ora 10:20 GMT doar 2,2 milioane de români votaseră, respectiv 12,4 din electorat. Mai mult de 18 milioane de români au drept de vot în România, dar analiştii se aşteaptă la o prezenţă la urne de 40%, din cauza temerilor legate de pandemie. Sondajele de opinie arată că partidul lui Orban, PNL, ar obţine 28-30% din voturi, iar PSD ar primi aproximativ 24-26%. În urma alegerilor din septembrie PNL a obţinut 35% din voturi, faţă de 20% primite de PSD. Dacă va câştiga alegerile de duminică, este de aşteptat ca PNL să încerce să formeze o coaliţie de guvernare cu partidul progresist USR-PLUS. Analiştii au avertizat că cele două grupări ar putea să găsească dificilă ajungerea la înţelegeri privind transparenţa şi numirile în poziţiile esenţiale. La un an după ce guvernul pe care îl conducea a trecut de votul de neîncredere, PSD a ripostat în ultimele luni, în contextul anxietăţii printre membrii de baza ai electoratului său, din zona rurală, în ce priveşte conservatorismul fiscal al lui Orban. Pandemia de coronavirus a alimentat, de asemenea, furia referitoare la restricţiile care au afectat mii de fermieri locali mici, care îşi vând produsele în oraşele din apropiere./aionita/pvelisar
(REUTERS – 6 decembrie)
