Criza coronavirusului, procesul de validare a președintelui-ales al Statelor Unite, dar și negocierile pe tema Brexit se află în centrul atenției presei internaționale.
După măsuri similare luate în Marea Britanie, Statele Unite, Canada, Mexic sau Bahrain, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) se va reuni într-o ședință de urgență pe 21 decembrie pentru a lua o decizie în privința utilizării vaccinului anti-Covid produs de Pfizer/BioNTech. Potrivit AFP, anunțul a fost salutat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a scris pe Twitter că „Fiecare zi contează – lucrăm cu toată viteza pentru a autoriza vaccinuri #COVID19 sigure și eficiente”. Această nouă informație ar devansa cu peste o săptămână data estimată inițial de Agenția Europeană a Medicamentului pentru acordarea avizului. La începutul lunii în curs, EMA anunțase că intenționează să își prezinte poziția față de vaccinul Pfizer/BioNTech până în data de 29 decembrie și față de candidatul dezvoltat de compania Moderna până pe 12 ianuarie, amintește Reuters. Potrivit publicației Bild, vaccinările ar putea începe în Germania imediat după Crăciun, fiind luată în considerare data de 26 decembrie.
În așteptarea vaccinului, pe fondul creșterii accentuate a numărului de noi îmbolnăviri, tot mai multe țări din Europa anunță o înăsprire a restricțiilor în perioada sărbătorilor de iarnă, mergând până la carantină extinsă. De miercuri, Germania și Olanda instituie carantina până pe 10 ianuarie, respectiv 19 ianuarie, amintește The Guardian. În Cehia, restaurantele, hotelurile și sălile de sport se vor închide din nou de vineri, după ce fuseseră redeschise în urmă cu doar două săptămâni. Și în Italia, presa anunță că guvernul ia în calcul plasarea întregii țări în lockdown din ajunul Crăciunului și până pe 2 ianuarie, pe fondul temerilor referitoare la creșterea numărului de infecții în perioada sărbătorilor.
Între timp, Administrația pentru medicamente din Statele Unite, FDA, a informat că se reunește joi pentru a discuta aprobarea celui de al doilea vaccin pentru coronavirus, cel produs de compania americană Moderna. Vaccinul nu prezintă ”nicio problemă specială de siguranță”, anunță Administrația, citată de AFP. Analiza făcută de FDA confirmă o eficacitate a vaccinului Moderna de 94,1%.
Tot din actualitatea de peste ocean, presa internațională reține informația privind confirmarea, de către Colegiul Electoral, a victoriei în alegerile prezidențiale a candidatului democrat, Joe Biden. „Să dăm pagina. Trump trebuie să accepte înfrângerea”, a declarat Biden, citat de publicația italiană Il Fatto Quotidiano. „Victoria este clară, voința poporului a avut întâietate”, a afirmat fostul vicepreședinte în mandatul lui Barack Obama. Joe Biden a obținut 306 de voturi, „aceleași care i-au permis lui Donald Trump să ajungă la Casa Albă în 2016, cu un rezultat pe care el însuși l-a descris drept ‘copleșitor”. „Magnatul pare să nu aibă intenția să renunțe”, reține Il Fatto Quotidiano și precizează că Donald Trump „a anunțat pe Twitter demisia ‘forțată’ a ministrului Justiției, William Barr, care s-a rupt de el, după ce a negat frauda în masă în ziua alegerilor”. „Cât de periculos a fost Donald Trump?”, se întreabă The New York Times, opinând că „s-ar putea ca prejudiciile pe care el le-a adus să fie ireversibile”. „O bună parte din moștenirea lăsată de Trump înseamnă distrugere – până și a pretenției că legea trebuie să se aplice la fel pentru cel care guvernează și pentru cei guvernați sau pentru o bună parte din Serviciul Public, precum și a prestanței Americii în lume. Mai mult, Trump a eliminat din America orice simț al realității. Însă capacitatea lui Trump de a-și înfășura adepții într-un cocon de minciuni rămâne fără egal”, opinează The New York Times. Președintele în exercițiu își menține părerea că alegerile ar fi fost fraudate și încearcă să convingă Congresul să nu valideze rezultatul. Potrivit CNN, un consilier al lui Donald Trump a declarat că acesta va contesta în Congres votul din Colegiul Electoral. Pe 6 ianuarie, Congresul se reunește pentru a fi informat în legătură cu votul din Colegiu și pentru a-l certifica. Constituția americană prevede că rezultatul votului poate fi contestat în legislativ de cel puțin câte un reprezentant al fiecărei camere, clarifică CNN.
Confruntată pe plan intern cu pandemia și cu evoluțiile rapide de pe scena politică, administrația americană deschide la exterior un nou front în relația cu Turcia. „Washingtonul sancționează Ankara pentru achiziţia de rachete ruseşti”, titrează ziarul elvețian Le Temps, amintind că „După luni de tergiversări, Statele Unite au anunţat, luni, sancţiuni împotriva Turciei din cauza achiziției sistemului de apărare aeriană rusesc S-400. Washingtonul interzice de acum atribuirea oricărui nou permis de export de arme către agenţia guvernamentală turcă însărcinată cu achiziționarea de armament, SSB, şi interzice conducătorilor săi intrarea pe teritoriul american, a anunţat şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo. Măsurile luate astăzi semnalează clar că Statele Unite nu vor tolera tranzacții semnificative cu sectoarele ruseşti de apărare şi informaţii”, adaugă Le Temps. În replică, Turcia a criticat sancțiunile americane, cerând administrației de la Washington să retragă decizia, scrie Hürriyet. Ministerul de Externe de la Ankara „condamnă decizia unilaterală de a impune sancțiuni” și precizează că „Sunt bine cunoscute condițiile care au forțat Turcia să cumpere sistemul S-400. Chiar și președintele Trump a admis în mai multe rânduri că decizia Turciei privind achiziția a fost justificată”.
Urmărind în continuare cele mai recente evoluții pe tema Brexit, La Libre Belgique se întreabă „Pe când un acord?”, arătând că „Toate reperele calendarului au dispărut”. „Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi prim-ministrul britanic, Boris Johnson, le-au cerut negociatorilor să facă un efort suplimentar. Efort, cu ce durată? La această întrebare nimeni nu mai riscă să dea un răspuns precis care să fie apoi dezminţit de fapte. În Parlamentul European, chiar dacă grupurile politice refuză să afirme că este deja prea târziu, se crede deja că este o misiune imposibilă”. Perioada de tranziţie post-Brexit, la finalul căreia Regatul Unit va părăsi uniunea vamală şi piaţa internă şi va înceta să aplice legislaţia Uniunii Europene, se va încheia peste 17 zile, amintește La Libre Belgique. Și lansează un avertisment „Poate că va trebui să se treacă printr-o scurtă perioadă de haos provocat de un no deal dacă acordul nu va fi finalizat la timp”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR