Noua mutaţie a coronavirusului înregistrată în Marea Britanie alertează ţările europene şi ţine capul de afiş al presei internaţionale. „Coronavirusul suferă mutaţii. Ce înseamnă acest lucru pentru noi?” se întreabă pe prima pagină New York Times, detaliind că noile tulpini detectate în Marea Britanie şi Africa de Sud fac ca virusul să fie şi mai uşor transmisibil. Agenţia italiană ANSA notează că noua tulpină a fost identificată de asemenea în Danemarca, Australia şi Olanda, iar, potrivit Reuters, şi Italia a anunţat un prim pacient infectat cu noua tulpină. Totuşi, deşi sunt alarmați de noua variantă și de numărul mutațiilor genetice care au condus la aceasta, oamenii de ştiinţă consideră că această nouă mutaţie nu pare să provoace simptome mai severe şi nici să fie mai rezistentă la vaccinuri, scrie Financial Times. Totuşi, creşterea gradului de transmisibiliate face ca Marea Britanie să înregistreaze cel mai mare număr zilnic de infectări de la începutul pandemiei, constată The Telegraph, în timp ce The Independent detaliază că în ultima săptămână creşterea noilor cazuri a fost de peste 50%. Bloomberg îl citează pe ministrul britanic al sănătăţii, Matt Hancock, care avertizează că noua mutaţie a virusului este „scăpată de sub control”, iar părţi din Marea Britanie ar putea fi închise chiar luni de zile prin restricţii mult mai dure până la realizarea vaccinării în masă. În aceste condiţii, tot mai multe ţări europene interzic zborurile spre şi dinspre Regatul Unit, constată Financial Times, remarcând totodată apelurile ca Uniunea Europeană să răspundă printr-o acţiune coordonată la înrăutățirea situației în Marea Britanie. Astfel, potrivit Palatului Elysée, președintele francez Emmanuel Macron, aflat în izolare în afara Parisului din cauza infectării cu coronavirus, a vorbit la telefon cu cancelarul german Angela Merkel, precum și cu președinții Comisiei Europene și al Consiliului European, Ursula von der Leyen și, respectiv, Charles Michel despre modalitatea de gestionare a acestei crize, mai scrie Financial Times.
Şi negocierile privind formarea noului guvern în România ocupă spaţii importante în presa internaţională. „Liberalul Florin Cîțu, propus să devină viitorul premier al României”, titrează Politico, detaliind că actualul ministru de finanțe, „proeuropean”, „un aliat apropiat” al fostului premier Ludovic Orban, „se bucură de sprijin pentru a deveni prim-ministru în urma alegerilor din această lună”. Cîțu a fost numit de o coaliție de centru-dreapta, formată din trei partide – PNL, USR-PLUS şi UDMR, „în pofida faptului că Partidul Social Democrat (PSD), de opoziție, a fost cel mai important câștigător al alegerilor din România”, explică Politico. Publicaţia americană comentează că „deși este văzut drept un tehnocrat eficient, Cîţu nu este prețuit ca politician”. „Unii analiști estimează că s-ar putea ca fostul premier Orban să-și mențină din afară controlul, deși el a demisionat după ce partidul său a pierdut alegerile. Orban rămâne liderul liberalilor și, conform actualei versiuni a acordului coaliției, el va conduce Camera Deputaților – două poziții care, laolaltă, îl vor face extrem de influent” conchide Politico. De la Budapesta, cotidianul Napi Gazdasag îşi exprimă satisfacţia că „UDMR-ului îi revin trei ministere şi un post de viceprim-ministru”. „Este vorba de un rezultat uriaş. La portofoliul dezvoltării există întregul fond de dezvoltare regională, cel al mediului este incredibil de important din cauza acordului „Green Deal”, cuprinde şi apele şi pădurile, deci este un portofoliu foarte serios şi ne bucurăm foarte mult şi pentru portofoliul tineretului şi sportului”, spune vicepreşedintele executiv al UDMR Csilla Hegedüs, citat de Napi Gazdasag. Tot Napi Gazdasag publică un articol intitulat „România primeşte bani mulţi din partea Uniunii Europene”. „Suma pe care o va primi din bugetul UE pe şapte ani, adoptat la summit-ul din decembrie, este mai mare decât a apucat să vadă vreodată România de la aderare încoace”, detaliază cotidianul maghiar, subliniind şi că din acest motiv anul 2021 va fi unul decisiv pentru România. „Cel mai important lucru constă acum în constituirea cât mai rapidă a noului guvern de la Bucureşti care să elaboreze proiectul folosirii banilor europeni”, conchide Napi Gazdasag. Magyar Nemzet anunţă că premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit cu liderul UDMR, Hunor Kelemen, iar în cadrul discuţiilor, cei doi „au căzut de acord asupra faptului că datorită solidarităţii electorale a maghiarilor, a fost posibil ca acum, în procesul formării guvernului din România, UDMR să aibă un important rol în politica internă”. În plus, „rolul UDMR la guvernare va constitui o legătură puternică în îmbunătăţirea relaţiilor ungaro-române”, mai scrie Magyar Nemzet.
Sub titlul „România, între speranţă şi plecare”, France Info publică o analiză pe marginea ultimelor alegeri parlamentare şi constată că în condiţiile unui „absenteism record”, românii au acordat „o încredere foarte măsurată, fără un cec în alb”.
Presa franceză se opreşte şi asupra potenţialului economic al României. „România. Bio, noul Eldorado al agricultorilor străini” titrează Ouest France. Pornind de la exemplul unui fermier belgian, stabilit la Birda, „o mică localitate situată între Timişoara şi graniţa sârbă”, publicaţia franceză consideră că viitorul orizont al agriculturii româneşti este cel bio. Chiar dacă „românii au încă dificultăţi să creadă că plantele pot creşte fără îngrăşaminte şi pesticide”, iar culturile ecologice nu ocupă decât 2,4% din suprafeţele agricole româneşti, fermierul belgian a pariat pe agricultura bio. Astfel, în 2015 a hotărât să-şi transforme exploataţia agricolă într-o „imensă insulă ecologică, protejată de garduri, cu o zonă periferică de parcele necultivate, păduri şi iazuri, pentru a păstra biodiversitatea”. După 5 ani, cifra de afaceri ar fi „uşor mai mare” faţă de anii cu culturi convenţionale, susţine fermierul belgian, citat de Ouest France. Publicaţia franceză consideră că „sectorul bio romanesc trebuie să-şi accelereze ritmul obţinerii de certificări europene”, pentru că pe viitor ar putea deveni o contrapondere la culturile bio insuficiente din vest.
Carolina Ciulu, RADOR
