Presa de la Chişinău alocă spaţii importante vizitei efectuate de preşedintele României, Klaus Iohannis, vizită care potrivit Ziarului Naţional, are loc „după mulți ani de îngheț” la nivelul cel mai înalt al relațiilor dintre cele două țări. „Republica Moldova şi România reintră într-o interacţiune firească, frăţească şi deschisă” titrează Jurnal de Chişinău, citând-o pe preşedinta nou-aleasă a Republicii, Maia Sandu. Agenţia Info Prim Neo anunţă adoptarea unei declaraţii de consolidare a parteneriatului strategic moldo-român, în timp ce Ziarul Naţional preia declaraţia vicepreşedintelui Parlamentului de la Chişinău, Alexandru Sluşari, un deputat de naţionalitate rusă, 30care consideră că e de datoria tuturor cetăţenilor din Republica Moldova să recunoscă un adevăr: „România, în momentele grele pentru R. Moldova, a venit în permanenţă cu un ajutor real, consistent şi nerambursabil”. Strângerea relaţiilor dintre cele două state este remarcată şi de agenţia chineză Xinhua, detaliind că Moldova și-a reafirmat marți hotărârea de a-și consolida drumul european, iar România s-a angajat să fie susținătoarea sa fermă. „Președintele României donează Moldovei 200.000 de doze de vaccin Pfizer”, titrează agenţia Reuters, explicând că donaţia vine ca un gest de solidaritate în urma alegerii președintei pro-occidentale Maia Sandu. În plus, România va mai dona și 6.000 de tone de combustibil fermierilor moldoveni afectați de secetă, mai scrie agenţia Reuters. Publicaţia de limbă rusă EurAsia Daily notează că vizita preşedintelui României este prima întâlnire la nivel înalt pe care Maia Sandu o are de la învestirea sa în funcţia de şef al statului moldovean. Publicaţia de limbă rusă mai aminteşte că președinta Republicii Moldova, aleasă prin vot direct la 15 noiembrie, este şi cetățean al României şi că „nu își ascunde simpatia faţă de unioniști care au susținut-o activ în timpul campaniei electorale”. De altfel, continuă EurAsia Daily, Maia Sandu a afirmat că, în cazul organizării unui referendum pe tema unirii, ea va vota pentru unirea celor două țări.
În privinţa României, Emerging Europe consideră că „în pofida unor riscuri inerente, România se bucură de o doză de stabilitate fără precedent”. Remarcând că „România se numără printre cei mai importanți beneficiari ai bugetului UE pe șapte ani, la care se adaugă și un generos fond pentru redresare”, Emerging Europe atrage atenţia asupra unor probleme pe care noul guvern ar trebui să le rezolve pentru a beneficia de această şansă, cum ar fi o reformă administrativă menită să îmbunătăţească absorbţia fondurilor europene. „Deși modestă, majoritatea din parlament a coaliției guvernamentale ar trebui să fie suficientă pentru promovarea reformelor atât de necesare și pentru o strategie fiscală generală care să pună țara pe calea unei dezvoltări de durată”, consideră Emerging Europe, avertizând totodată că „pericole arhicunoscute își aruncă deja umbra asupra acestei perspective, iar primele șase luni ale noii administrații vor decide dacă România de după pandemie va fi sau nu un succes”.
Pe frontul luptei cu pandemia, noua recrudescenţă a cazurilor în Marea Britanie generează „îngrijorare extremă”, scrie The Guardian, citând surse care vorbesc despre impunerea unor restricţii încă şi mai dure. Pentru a evita un al treilea val, mai mortal decât primul, Marea Britanie ar trebui să vaccineze 2 milioane de oameni pe săptămână, în condiţiile în care numărul persoanelor vaccinate în prezent pe săptămână este de 200.000, scrie Daily Express. Şi în Statele Unite, oficialii din domeniul sănătăţii consideră că ritmul de vaccinare este prea lent în condiţiile unui număr în creştere al cazurilor noi şi al spitalizărilor record, observă Washington Post, explicând că în prezent doar puţin peste 2 milioane de oameni au primit prima doză a vaccinului, mult sub proiecţiile specialiştilor care vorbeau despre necesitatea vaccinării a 20 de milioane de oameni până la sfârşitul lunii decembrie. Israelul, la rândul său, încearcă să aplice un tratament şoc împotriva coronavirusului, după cum remarcă Les Echos, instituind o a treia carantină generală, în paralel cu o campanie intensă de vaccinare pentru persoanele în vârstă și din categoria de risc.
O luptă contra cronometru se dă şi pentru oficializarea acordului comercial încheiat în ajunul Crăciunului între Marea Britanie şi Uniunea Europeană. „Boris Johnson intenţionează să transforme acordul post-Brexit în lege într-o singură zi” titrează Bloomberg, notând că după ce guvernele UE au aprobat marţi formal, prin ambasadorii lor, acordul comercial post-Brexit cu Marea Britanie, s-a deschis calea către aplicarea lui provizorie începând cu 1 ianuarie. Miercuri dimineaţa acordul va fi semnat şi de către liderii UE, Ursula von der Leyen şi, respectiv, Charles Michel, după care, potrivit BBC, documentul va fi transportat în Regatul Unit de Forţele Regale Aeriene britanice pentru a fi semnat şi de către premierul Boris Johnson. După aceasta, cursa se mută în Parlamentul britanic, unde potrivit The Herald Scotland, parlamentarii vor avea doar cinci ore la dispoziţie pentru a dezbate şi a aproba acest acord de referinţă, urmând ca până joi dimineaţa, cel mai târziu, acordul să obţină şi Consimţământul regal, aşadar, cu doar câteva ore înainte de expirarea perioadei de tranziţie pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
În final, ne oprim asupra câtorva titluri care încearcă să surprindă caracteristicile unui an complicat. „2020 – un an dur, dar şi cu oportunităţi”, consideră Boston Herald, trecând în revistă o serie de progrese ştiinţifice, în frunte cu realizarea unui vaccin împotriva coronavirusului. „Un an al polarizării, al nemulţumirii şi al izolării”, titrează Livemint, vorbind însă despre un proces început cu ceva timp în urmă, pe care pandemia nu a făcut decât să-l accelereze. „2020 – anul în care industria ospitalităţii a fost pusă în genunchi” consideră Irish Times, în timp ce New York Times constată că editorii de cărţi au avut un an suprinzător de bun. Ediţia sud-africană a The Times ne îndeamnă însă să privim spre partea luminoasă a acestui an. „Am reușit să râdem, să zâmbim, să fim mândri sau chiar să ne schimonosim (în spatele măștilor noastre, desigur). Ne-am putut uita la asistenții care dansează și cântă pentru a susţine moralul pacienților din spitale şi al celor care au stat izolaţi în carantină și am asistat la inventarea unor soluţii creative de afaceri. Anul acesta a fost despre multe lucruri care au stabilit legături între oamenii din întreaga lume, conchide The Times South Africa. (Carolina Ciulu)/cciulu/sdm2
