DOCUMENTAR: 60 de ani de la inaugurarea Teatrului de Comedie – „o universitate a humorului și a bucuriei”

Marţi, 5 ianuarie, se împlinesc 60 de ani de la inaugurarea Teatrului de Comedie din Bucureşti, sub conducerea lui Radu Beligan. Avea loc atunci, premiera primului spectacol produs de această instituţie, „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan, în regia lui Moni Ghelerter, cu Radu Beligan în rol principal.

* * * * *

În toamna anului 1960, lua fiinţă Teatrul de Comedie, sub conducerea lui Radu Beligan, care a gândit punerea în scenă a unor spectacole valoroase într-o formă avangardistă, sub masca satirei, a comediei, aspect care a facilitat apariţia unor piese de calibru în pofida piedicilor puse actului cultural de autoritățile vremii.

Clădirea în care funcţionează încă de la început Teatrul de Comedie, a găzduit, în perioada interbelică, teatrul de revistă Alhambra-Excelsior, iar în anii ‘50 ai secolului trecut, Teatrul Tineretului.

Radu Beligan a selectat cei mai buni actori de la teatrele de stat al vremii, pentru a se alătura proiectului Teatrului de Comedie, unii deja consacraţi, alţii, aflaţi în ipostaza de talente promiţătoare: Ion Lucian, Ştefan Ciubotăraşu, Florin Scărlătescu, Mircea Şeptilici, Dem Savu, Sanda Toma, Liliana Ţicău, Iarina Demian, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Melania Cîrje, Amza Pellea, Mihai Pălădescu, Dem Rădulescu, Ştefan Tapalagă, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Valentin Plătăreanu.

La 5 ianuarie 1961, are loc premiera primului spectacol produs de Teatrul de Comedie, „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan, în regia lui Moni Ghelerter, cu Radu Beligan în rol principal, scenografia fiind semnată de Alexandru Brătășanu, iar muzica fiind compusă de Nicolae Kirkulescu.

„Celebrul 702” era un pamflet dramatic, avându-şi sursa într-un eveniment care a răscolit America celui de-al şaselea deceniu al secolului trecut. Ca şi Cheryl Chessman, prototipul real, a cărui condamnare la moarte a fost mereu amânată timp de 12 ani deoarece redactarea „isprăvilor lui” reprezenta o afacere strălucită, personajul principal al piesei lui Mirodan era, după atâtea îngrozitoare spovedanii sub teroarea morţii implacabile, un ins regenerat sufleteşte. Frământările lui rămâneau însă insesizabile, iar şarja era aceea care prima.

Spectacolul a fost un veritabil succes, cu ecou în presa din ţară şi străinătate, iar  poetul și gazetarul de prestigiu Tudor Arghezi, spunea despre Teatrul de Comedie, că „Nu deschidem numai un teatru, ci, dacă ni-i permis, și o universitate a humorului și a bucuriei”.

O lună mai târziu de la deschiderea teatrului, s-a jucat premiera spectacolului „Burghezul gentilom” de Molière, în regia lui Lucian Giurchescu, cu Grigore Vasiliu Birlic în rolul principal – semn al sprijinului său dat teatrului recent înființat.

Despre succesul primei reprezentaţii de la Comedie, vorbeşte şi faptul că, la scurtă vreme, instituţii teatrale din Leningrad, Budapesta, Varșovia și Havana, au montat piesa lui Alexandru Mirodan.

La un an de la premieră, „Celebrul 702” avea deja 250 de reprezentații la activ, iar în acelaşi an, 1962, în studiourile de la Buftea, a fost produsă versiunea cinematografică a piesei.

În 1963, spectacolul „Umbra” de Evghenii Șvarț, şoca prin îndrăzneala regizorului, iar despre Gh. Dinică (interpretul Umbrei) s-a afirmat că a înțeles foarte bine ce trebuie să comunice publicului și a ales pentru aceasta procedee, gesturi, accente adecvate întregii tonalități a spectacolului. Însuşi Gheorghe Dinică spunea că pregătirea acelui rol a echivalat cu mai mulți ani de studiu.

Între anii 1963-1980, trupa Teatrului de Comedie participat la turnee și festivaluri din URSS, Suedia, Franța, R.F. Germană, R.D. Germană, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria, Austria, Italia,Franța, Spania, Israel etc.

În anul 1964, fiind de notorietate exigența lui Eugene Ionesco în privința montării pieselor sale, spectacolul „Rinocerii”, a fost un veritabil test pentru actori și pentru regizorul Lucian Giurchescu. Testul a fost trecut cu brio, după cum avea să afirme chiar intransigentul dramaturg, cu ocazia reprezentației de la Théâtre des Nations: „Este într-adevăr o idee excelentă să sugerezi rinocerii fără să-i arăți pe scenă. Oamenii au crezut astfel mult mai mult în rinocerii pe care nu îi vedeau decât în rinoceri de carton. Simbolul a fost mult mai evident în acest fel. Pot spune că a fost un spectacol jucat admirabil”.

În anul următor a urmat un alt mare spectacol, „Troilus și Cresida” de Shakespeare, în viziunea lui David Esrig, în acelaşi an Teatrul de Comedie obţinând Premiul Teatrului Naţiunilor pentru “cea mai bună participare naţională”, la Paris, cu spectacolele „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia Lucian Giurchescu, „Umbra” de Evghenii Şvarţ şi „Troilus şi Cresida” de William Shakespeare, ambele în regia lui David Esrig, ultimul dintre ele obţinând şi premiul pentru cel mai bun spectacol.

Radu Beligan a fost, între anii 1961-1969, primul director al Teatrului de Comedie, marele actor având, pe lângă rolul principal în spectacolul ”Celebrul 702”, partituri în piesele ”Șeful sectorului suflete” de Alexandru Mirodan, în 1963, ”Rinocerii” de Eugene Ionesco, în 1964, ”Capul de rățoi” de George Ciprian, în 1966, ”Opinia Publică” de Aurel Baranga, în 1967, ”Ucigaș fără simbrie” de Eugene Ionesco, în 1968.

Cei care i-au urmat la conducerea teatrului au fost, de asemenea, nume mari ale scenei românești, regizori sau actori: Lucian Giurchescu (1969-1979 și 1990-1994), Valentin Plătăreanu (1979-1981), Silviu Stănculescu (1981-1990), Vladimir Găitan (1994-1996), Dan Vasiliu (1996-2002). Din 2002 și până în prezent Teatrul de Comedie îl are ca director pe George Mihăiță.

Cu un repertoriu dedicat genului comic în marea sa diversitate, de la Shakespeare, Cehov sau Gogol la comedia bulevardieră, teatrul absurdului sau comedia neagră, Teatrul de Comedie a rămas unic în România.

Dintre spectacolele de mare succes ale Teatrului de Comedie dinainte de 1990, enumerăm: Capul de rățoi de G. Ciprian (regia: David Esrig, 1966), Dispariția lui Galy Gay de B. Brecht (regia: Lucian Giurchescu, 1969), Preșul de I. Băieșu (regia: Ion Cojar, 1972), Mutter Courage de B. Brecht (regia: L. Giurchescu, 1972), Livada de vișini de A.P. Cehov (regia: L. Giurchescu, 1979), Procesul de A. Suhovo-Kobîlin (regia: Gheorghe Harag, 1983).

Teatrul de Comedie revine pe cele mai importante scene internaționale în perioada 1991-1992, prin turneele efectuate în mai multe orașe din Marea Britanie, Columbia, Venezuela și Canada cu spectacolul ”Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare, în regia lui Alexandru Darie.

Spectacolul ”Revizorul”, în regia lui Horațiu Mălăele, prezentat în cadrul Festivalului Internațional Fringe Edinburgh obține în august 2007 cronici elogioase în cotidiene britanice precum ”The Times” sau ”The Independent”.

Între piesele jucate pe scena Teatrului de Comedie s-au numărat: ”Sunt un orb”, un recital excepțional al lui Horațiu Mălăele; ”…escu” de Tudor Mușatescu (regia Alexandru Dabija); ”Cântăreața cheală” și ”Lecția” de Eugene Ionesco (director de scenă Victor Ioan Frunză); ”Elling”, o dramatizare de Axel Hellstenius, în colaborare cu Petter Naess, după romanul ”Frați de sânge” de Ingvar Ambjornsen; ”Visul lui Don Quijote”, o adaptare de Dan Tudor, după Cervantes și Bulgakov; ”Domnișoara Iulia” de August Strindberg (regia Liviu Lucaci).

În anul 2002 a fost lansat Festivalul Comediei Românești, devenit internațional de la a cincea ediție, iar în 2006 au fost lansate Concursul de Comedie Românească și Gala Comediei Românești.

Pe lângă vechile spații ale teatrului, ”Sala Radu Beligan” și ”Sala Studio”, în decembrie 2009 a fost inaugurată ”Sala Nouă”, cu o capacitate de 120 de locuri și o suprafață de 160 mp, cu menirea de a promova spectacole de avangardă realizate de regizori tineri, creându-se astfel echilibrul necesar între teatrul clasic și cel contemporan.

La 5 ianuarie 2015, actorii Radu Beligan, Sanda Toma și Marin Moraru, precum și regizorii David Esrig și Lucian Giurchescu au revenit pe scenă cu prilejul celei de-a 54-a aniversări a Teatrului de Comedie, pentru a rememora într-un spectacol de gală o perioadă fastuoasă a instituției, anii ’60 — ’70. ”Dacă ar fi să aleg între toate lucrurile bune pe care le-am făcut eu în această viață, fără îndoială înființarea Teatrului de Comedie ocupă de departe locul întâi, așa că îmi permit să-i urez din toată inima o viață cât mai lungă, cu succese nenumărate”, declara cu acel prilej Radu Beligan. Evenimentul a marcat atât cei 54 de ani de la premiera primului spectacol, cât și împlinirea a 50 de ani de la marele triumf al pieselor regizate de David Esrig și Lucian Giurchescu — “Troilus și Cresida”, “Umbra” și “Rinocerii” — la Teatrul Națiunilor din Paris.

Duminică, 5 ianuarie 2020, Teatrul de Comedie a sărbătorit 59 de ani de la înființare. Aniversarea s-a desfășurat la Sala Nouă, într-un cadru restrâns, alături de echipa Teatrului, actori și colaboratori.

Evenimentul festiv a fost marcat printr-un moment comic prezentat de actorul Alexandru Conovaru și regizat de Vlad Cristache, dar și prin proiectarea unui videoclip retrospectiv care a însumat imagini inedite și filmări de la principalele proiecte și evenimente conexe ale Teatrului.

Cunoscutul naist Nicolae Voiculeț a fost invitatul special al serii, recitalul său stârnind un lung val de aplauze.