Noul an aduce noi restricţii în întreaga lume, într-o încercare de stopare a răspândirii coronavirusului, după o oarecare relaxare din timpul sărbătorilor de iarnă. Ministrul britanic al sănătăţii, Matt Hanckok, s-a declarat luni „extrem de îngrijorat” de varianta sud-africană a virusului care ar putea fi deja prezentă în Marea Britanie şi ar fi responsabilă, alături de o mutaţie locală, de creşterea recentă a numărului de spitalizări, notează The Evening Standard, adăugând şi că există temeri că vaccinurile actuale ar putea fi ineficiente împotriva acestei tulpini.
Marea Britanie adoptă cel mai înalt nivel de alertă, după ce premierul Boris Johnson a anunţat un nou lockdown pentru Anglia până la mijlocul lunii februarie, cel puţin, scrie The Guardian. Anterior, tot în cursul zilei de luni, şi Scoţia anunţase un nou lockdown pentru întreaga lună ianuarie, cu restricţii similare celor din primăvară, potrivit The Telegraph. El Pais scrie despre înăsprirea restricţiilor în Catalonia, unde sunt suspendate toate deplasările şi activităţile neesenţiale. Austria, la rândul ei, renunţă şi ea la unele relaxări preconizate şi prelungeşte lockdown-ul până la cel puţin 24 ianuarie, notează The Local Austria. Acelaşi lucru va fi făcut şi de Germania, care, potrivit Deutsche Welle, va prelungi restricţiile dure pentru încă trei săptămâni, dar, după cum afirmă preşedintele Asociaţiei Medicale Mondiale, Frank Ulrich Montgomery, „nu este sigur că se vor opri aici”. „Nu am reuşit încă să reducem numărul de cazuri” şi „trebuie să fim sinceri cu cetăţenii” în privinţa posibilităţii prelungirii restricţiilor, a explicat Montgomery, într-un interviu pentru Rheinische Post. În Grecia, noua închidere generală care afectează funcţionarea bisericilor chiar de Bobotează „revarsă paharul revoltei în rândul preoţilor”, după cum remarcă To Vima, în timp ce presa greacă vorbeşte despre o mişcare de frondă a Bisericii Ortodoxe din Grecia al cărei Sfânt Sinod a decis luni să menţină bisericile deschise, cu participarea credincioşilor la slujba de Bobotează.
În aceste condiţii, toate speranţele se îndreaptă spre intensificarea campaniei de vaccinare. Însă, după cum remarcă The Times, Uniunea Europeană este deja criticată pentru strategia sa, după ce în prima săptămână de administrare s-a confruntat cu lipsuri logistice, dar şi cu perspectiva unor doze insuficiente din singurul vaccin autorizat la nivelul blocului comunitar. Oficialii de la Bruxelles resping aceste critici, susţinând că sunt probleme legate de ritmul de producţie a vaccinului şi că cele mai mari cantităţi vor sosi aproape de luna aprilie, potrivit Associated Press.
În Statele Unite, difuzarea, duminică, 3 ianuarie, a unei înregistrări cu Donald Trump care cere unui oficial electoral din Georgia să „găsească” buletine de vot în favoarea lui pentru răsturnarea rezultatului alegerilor prezidenţiale, a produs o undă de şoc la Washington, dând tonul unei săptămâni care se anunţă explozivă, remarcă Le Point. The Atlantic consideră că „Trump a încălcat o linie de un roșu strident”, adăugând că „abuzul necontenit de putere al președintelui face să pară inevitabilă forțarea unei urmăriri ulterioare în justiţie”. Le Monde constată că un grup de senatori republicani refuză să certifice victoria lui Joe Biden, în ciuda absenței unei fraude masive dovedite. Totuşi, deşi consideră că numărul acestora este „rușinos”, The Atlantic conchide că nu vor fi suficienţi republicani care să împiedice deznodământul inevitabil de pe 20 ianuarie: învestirea tandemului Biden-Harris. De altfel, după cum constată Huffington Post, mulţi republicani condamnă tactica lui Donald Trump de a-l contesta pe Joe Biden, avertizând că nu face decât să submineze încrederea americanilor în procesul electoral.
Revenind la Europa, Financial Times se opreşte asupra tensiunilor şi neînţelegerilor existente între vechii membri occidentali ai blocului și membrii mai noi din Europa Centrală și de Est. „În chestiuni precum statul de drept, democrația liberală, corupția, migrația și politicile de gen iau amploare nerăbdarea și resentimentele în anumite cercuri situate de ambele părți ale baricadei”, constată publicaţia economică. Financial Times consideră însă că valorile și interesele comune pot uni Europa, de aceea pledează pentru „repararea cât mai rapidă a diferenţelor Est-Vest din Uniunea Europeană”. „Cu cât va fi mai coerent mesajul occidentalilor în privința valorilor UE, cu atât mai mult vor însufleți ei milioanele de est-europeni care speră la ameliorarea calității vieții publice. Vest-europenii nu ar trebui totuși să uite că, pentru mulți est-europeni, independența națională nu e vreun concept abstract. Recuperarea ei după 1989 a fost o realizare foarte prețuită, după decenii de dictatură și de oprimare străină. Anul 2021 poate și ar trebui să fie momentul în care fiecare dintre cele două părți se va strădui mai mult să o înțeleagă pe cealaltă și să coopereze mai bine pe baza intereselor și valorilor comune”, conchide Financial Times.
Carolina Ciulu, RADOR
