Asaltul unei mulțimi pro-Trump asupra Congresului american a reușit să eclipseze pentru o zi pandemia în paginile presei internaționale.
La Libre Belgique califică drept o „insurecţie care a făcut patru morţi” asaltul asupra Senatului, care urma să confirme victoria lui Joe Biden și se întreabă: „cum au reuşit manifestanţii să pătrundă în această clădire ultra-securizată?” Cotidianul italian La Stampa vorbește de „cea mai întunecată zi a democrației americane, marcată de asaltul miilor de protestatari încurajați de Donald Trump”, menționând că el a fost „sancționat în cor de foștii președinți: Barack Obama, Bill Clinton, Jimmy Carter și George W. Bush, care au evocat o «republică bananieră»”. Din Israel, Haaretz titrează că „Trump a chemat la război, iar gloata lui de extrema dreaptă i-a răspuns”. Trump a „radicalizat ani de zile dreapta violentă, insurgentă, rasistă a Americii și, la fel ca el, ea nu va ceda niciodată.” Opinie confirmată indirect de însuși Trump, care atunci când a promis în sfârșit „un transfer ordonat al puterii”, nu a uitat să precizeze și că trăim „finalul celui mai măreţ prim mandat din istoria prezidenţială, e doar începutul luptei noastre de a Readuce Măreţia Americii”, citează CNN. Săptămânalul parizian Courrier International apreciază însă că „preşedintele republican pare de acum foarte izolat, oficiali ai administraţiei sale punând chiar problema să-l înlăture de la putere înainte de încheierea mandatului”. „Insurecția eșuată de la Washington e finalul logic al erei Trump”, crede săptămânalul german Der Spiegel. „Tentativa de puci este epilogul grotesc, sfâșietor, al unui delir autocrat de patru ani al auto-proclamatului președinte al legii și ordinii”, ajutat de republicanii „tot mai radicalizați și de presa propagandistă de extrema dreaptă”. „Aceasta e trumpismul, distilat în cea mai pură formă a sa.” Observând că „cea mai mare putere și cea mai veche democrație a lumii a pierdut controlul capitalei la instigarea propriului președinte”, cotidianul britanic Financial Times are o poziție similară: „Raidul asupra sediului democrației americane a confirmat ceea ce ar fi trebuit să fie evident de ani. America are o problemă de securitate națională sub forma extremei drepte”. Săptămânalul britanic The Economist subliniază o nuanță mai puțin sesizată de alții: „se poate argumenta că ședința Senatului întreruptă de insurgenți era chiar și mai îngrijorătoare”. Un număr deloc neglijabil de congresmeni republicani „erau pe punctul de a transforma prin magie înfrângerea dlui Trump în victorie”. Publicațiile americane consacrate par a fi unanime în condamnarea incidentului. Politico constată cu amărăciune că „America lui Trump a devenit una dintre acele «țări-latrină»” (la care însuși Trump făcea referire) și că „republicanii au bătut palma cu președintele, iar acum trebuie să plătească prețul”. Revista The Atlantic comentează că „scena haotică de la Washington îi e familiară istoriei americane, dar nu și multor americani în viață – o gloată înarmată căutând să anuleze un scrutin în numele libertății și democrației. Violența e consecința predictibilă a talentului președintelui de a manipula curenții întunecați ai politicii americane, pe care nu-i înțelege pe deplin”. Cotidianul conservator The Wall Street Journal își intitulează editorialul „Rușinea de la Capitoliu”, rușine care constituie „cadoul de plecare lăsat de președinte țării pentru că i-a refuzat al doilea mandat”. Textul se încheie cu un mesaj direct: „În numele lui Dumnezeu, du-te”. De altfel ziarul The Washington Post cere în editorialul său revocarea președintelui. „Trump a provocat atacul de pe Capitoliu. Trebuie îndepărtat. Președintele este inapt să mai rămână în funcție și următoarele 14 zile.” The New York Times merge chiar mai departe, titrând „Destituire și condamnare. Chiar acum”, întrucât „Trump e prea periculos pentru a mai fi lăsat în funcție fie și numai un minut”. Datoria Congresului „este să se reunească pe loc, să-l suspende pe președinte, iar apoi să-l revoce și să-i interzică să mai dețină vreodată o funcție”, având în vedere că „asaltul asupra Congresului a fost un act violent de trădare, încurajat și incitat de un președinte răufăcător, imoral și înspăimântător”. Revista de politică externă Foreign Affairs crede și ea că „gloata înarmată pro-Trump a făcut ca democrația cea mai mare a lumii să arate ca o republică bananieră”. „Oricât de suprarealist ar părea episodul, întrebarea mai importantă este dacă el reprezintă suspinul de moarte al unei administrații corupte și răufăcătoare sau prevestirea unei viitoare lupte. Ambele pot fi adevărate.” Revenind în Europa, cotidianul britanic The Guardian atenționează că ce s-a petrecut la Washington se întâmplă peste tot în lume. Și exemplifică cu atacul din 2020 al unei mulțimi de extrema dreaptă și anti-vaccin asupra parlamentului german, devastarea unor birouri guvernamentale de către fermieri olandezi conduși de o formațiune de extrema dreaptă și alte acțiuni ce continuă din 2019, precum și cu asaltul parlamentului ungar de către gloate de extrema dreaptă în 2006. „Cum s-a ajuns aici?” – se întreabă The Guardian. „În primul și primul rând, printr-un lung proces de lașitate, eșecuri și oportunism lipsit de viziune al dreptei consacrate.” Portalul european Politico relatează despre „șoc și denunțuri în Europa, în vreme ce Washingtonul coboară în haos”, apreciind că „pentru planetă, măcelul de la Capitoliu confirmă declinul SUA sub Trump”. Într-unul dintre rarele sale editoriale, alt mare portal european, EUobserver, avertizează că și „Europa are de-a face cu aceleași forțe întunecate”, menționând regimurile din Ungaria și Polonia sau extrema dreaptă din Franța. În fața extremismului politicienii au adoptat două strategii. Una e ilustrată de președinții francezi Sarkozy și Macron, care au preluat puncte din discursul extremei drepte pentru a o combate, sfârșind prin a o întări. A doua e exemplificată de cancelarul german Angela Merkel, care nu și-a modificat discursul spre dreapta și și-a apărat principiile, o politică al cărei succes a fost deja validat la urne. „A venit vremea ca democrații europeni să se trezească”, conchide EUobserver.
Europa nu o duce prea bine nici pe frontul pandemiei, avertizează Organizația Mondială a Sănătății, citată de BBC. „Întregul continent european se confruntă cu o situație atât de alarmantă încât măsurile anti-pandemie vor trebui sporite. Vaccinurile devin disponibile, dar nu atât de rapid pe cât e necesar.” În acest context, 13 state UE printre care și România, au sesizat că împărțirea vaccinurilor cu vecinii Uniunii poate avea valoare „strategică”, scrie EUobserver. Un ajutor sub formă de vaccinuri ar „transmite un mesaj puternic și coordonat privind valoarea strategică a Parteneriatului Estic” și ar „mări vizibilitatea eforturilor geopolitice ale Comisiei și ale întregii UE”, pledează cei 13 membri. Ei au apreciat că problema se discută deja cu statele din Balcanii Occidentali și au propus ca ulterior să se facă gesturi similare și față de țări din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. În ce-o privește, Comisia a răspuns că deja „explorează” aceste idei. De altfel, țările vecine chiar au probleme cu imunizarea; Euronews transmite că, în timp ce mii de cetățeni UE sunt vaccinați, „un colț al continentului pare să fi fost lăsat în urmă: Balcanii”. „Periferia sud-estică a Europei încă așteaptă sosirea primelor vaccinuri, fără a fi prevăzut un calendar precis pentru începerea imunizării”. Unele state, cum ar fi Serbia, se orientează spre alte surse. Publicația Politika anunță că „la mijlocul lunii ianuarie în Serbia vor ajunge 500.000 de doze de vaccin Sputnik V din Rusia și mari cantități de vaccin din China”, precizând că oficiali ai ministerului sănătății s-au vaccinat deja cu Sputnik V. În Ucraina site-ul Ukrinform semnalează un alt gen de problemă: „Preşedintele Zelenski cere verificarea informaţiilor privind o posibilă «contrabandă» cu vaccinuri destinate demnitarilor”. Un lot de vaccin Pfizer ar fi fost livrat în secret din Israel, exclusiv pentru vaccinarea parlamentarilor și a altor demnitari. Presa ucraineană scrie că oficialii ar plăti 2.500 de euro pentru două doze. Alte acuzații din presă vorbesc de „o posibilă «vaccinare clandestină» cu ser anti-Covid-19 de origine necunoscută”. Un ministru consideră însă că vehicularea acestor știri poate fi și o „manifestare a războiului informațional al Rusiei împotriva Ucrainei”.
Presei internaționale nu i-a scăpat nici fronda unor prelați din sud-estul Europei care în toiul pandemiei au insistat să țină slujbe religioase cu încălcarea normelor sanitare. „Hora în apele înghețate s-a jucat și anul acesta la Kalofer, de Bobotează, în ciuda măsurilor anti-epidemice. Sute de oameni au intrat în apele râului Tundja”, relatează publicația bulgară Sega. Primarul, participant la eveniment, va fi totuși amendat cu 1.000 de leva, ca persoană fizică obligată să monitorizeze respectarea restricțiilor, informează site-ul Novini. Televiziunea franceză TV5Monde remarcă faptul că incidentul a avut loc în contextul în care „Bulgaria are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalităţii de Covid-19 din UE”. „În România vecină, prelaţii, având grijă să evite înghesuiala în biserici, au pregătit zeci de mii de sticle de plastic cu apă sfinţită. Tradiţionalele cozi din faţa cisternelor au fost evitate, dar la Constanţa preoţii şi credincioşii au neglijat purtarea măştii. În satul Făcăeni circa 150 de persoane, majoritatea fără vreo protecţie, au asistat la tradiţionalul «botez al cailor»”. „În Grecia, sărbătorirea Bobotezei a provocat o polemică, Biserica Ortodoxă refuzând să renunţe la slujbe. Nicio controversă în schimb la Istanbul, unde zeci de greci au participat la o ceremonie similară, după o slujbă în prezența patriarhului Bartolomeu.” „Bisericile ortodoxe din Grecia au ținut miercuri slujbe de Bobotează, sfidând pe față restricțiile anti-pandemie ale guvernului”, comentează și televiziunea Al Jazeera. „Luni, într-o rară demonstrație de dizidență, lideri ai Sinodului îi scriseseră guvernului elen că nu există nici o justificare pentru anularea slujbelor de Bobotează.”
(Andrei Suba, RADOR)
