Premiul de „Capitală Verde Europeană” („European Green Capital” Award – EGCA) este atribuit în fiecare an, începând din 2010, de Comisia Europeană unui oraş de pe „bătrânul continent” care are peste 100.000 de locuitori şi care se remarcă prin politica sa durabilă în domenii ca mediul înconjurător, social şi economic. Primul oraș căruia i-a fost acordată această titulatură a fost capitala Suediei, Stockholm. Titlul este atribuit în urma unei evaluări tehnice în cadrul căreia se ţine cont de 12 indicatori, inclusiv de atenuarea modificărilor climatice şi adaptarea la aceste schimbări, transporturile locale, zonele verzi urbane – ce integrează calitatea aerului -, calitatea mediului sonor, producţia şi gestionarea deşeurilor şi tratarea apelor reziduale. Energia „verde”, mersul pe jos sau cu bicicleta și agricultura urbană devin tot mai populare în Europa. Totul trebuie să fie mai bine gândit, mai bun pentru mediu și pentru cetățeni și, în special, mai sustenabil. Campaniile ecologice, antipoluare și de salvare a pădurilor ocupă un loc important pe agenda europeană, cadrul general fiind stabilit de Pactul verde european. Faptul că cea mai mare parte a populației trăiește în orașe generează o serie de probleme legate de mediu, cum ar fi poluarea aerului sau a apei, nivelul ridicat de zgomot sau „pierderea” naturii. Din acest motiv, Comisia Europeană a lansat, ca proiect, în 2008 premiile „Capitala Verde Europeană” și „Frunza Verde Europeană”, oferite cu scopul de a promova soluții fantastice și de a demonstra că există orașe verzi și durabile, al căror exemplu merită să fie urmat! În fiecare an, Comisia Europeană îi selectează pe câștigătorii premiului, iar aceștia devin „ambasadori ai orașelor verzi” la nivel mondial. La concurs pot participa orașe din statele membre ale UE, orașe din țările candidate la UE, precum și orașe din Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
În țările unde nu există orașe cu peste 100.000 de locuitori, se poate înscrie în competiție orașul cel mai mare. Principalul mesaj este că europenii au dreptul de a trăi în zone urbane sănătoase, iar orașele ar trebui, prin urmare, să depună eforturi pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor lor și pentru a reduce impactul acestora asupra mediului la nivel global. Acest mesaj este redat prin sloganul „Orașe verzi pentru o viață sănătoasă”. În 2020, prestigiosul titlu i-a fost acordat orașului Lisabona (Portugalia), care și-a propus să planteze 100.000 de copaci pe tot parcursul anului. Pe termen mai lung, până în 2050, intenționează să devină neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.
Titlul de oraș verde este o mare onoare, dar nu se obține ușor. Implică un proces de selecție foarte strict, în cadrul căruia orașele trebuie să prezinte rezultatele solide obținute până în momentul respectiv și planuri concrete cu privire la ceea ce au de gând să facă în viitor pentru a deveni și mai „verzi”. Nu este loc de vorbe goale și nici de promisiuni deșarte: orașele trebuie să prezinte numeroase date, fapte și cifre în 12 domenii diferite (gestionarea deșeurilor și a apei, calitatea aerului, biodiversitate, schimbări climatice, performanță energetică etc), pe baza acestor informații fiind decis câștigătorul. Pe scurt, orașele trebuie să demonstreze că ambițiile lor sunt pe termen lung și în beneficiul cetățenilor, al planetei și al economiei. Orașele care au câștigat acest premiu de la prima decernare și până în prezent sunt: Stockholm – Suedia (2010), Hamburg – Germania (2011), Vitoria-Gasteiz – Spania (2012), Nantes – Franța (2013), Copenhaga – Danemarca (2014), Bristol – Anglia (2015), Ljubljana – Slovenia (2016), Essen – Germania (2017), Nijmegen – Țările de Jos (2018), Oslo – Norvegia (2019), Lisabona – Portugalia (2020) și Lahti – Finlanda (2021).
Micuţul orăşel Lahti este apreciat pentru eforturile sale de a contribui la sănătatea locuitorilor. Începând din anul 1997, oraşul a început să lucreze la îmbunătăţirea calităţii aerului, iar astăzi 99% dintre cetăţeni locuiesc la maximum 300 de metri distanţă de un spaţiu verde urban, ceea ce permite turiştilor să facă drumeţii în timpul liber.
Premiul „Frunza Verde Europeană” („European Green Leaf”)
Orașele care nu sunt suficient de mari pentru a concura la titlul de „Capitală Verde Europeană” au șansa de a se înscrie în concursul „Frunza Verde Europeană”. Premiul le este acordat orașelor cu o populație între 20.000 și 100.000 de locuitori, pentru a recunoaște și promova eforturile lor vizând o mai bună gestionare a mediului și obținerea de rezultate mai bune în domeniu. Orașul câștigător primește o subvenție în sprijinul activităților derulate de-a lungul anului.
În octombrie 2020, orașul francez Grenoble a fost desemnat câștigătorul premiului Capitala Verde Europeană pe 2022 al Comisiei Europene, iar titlul de Frunza Verde Europeană este împărțit în 2021 de Gabrovo (Bulgaria) și Lappeenranta (Finlanda). Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit Virginijus Sinkevičius a anunțat câștigătorii la ceremonia oficială de premiere difuzată în direct din Lisabona – Capitala Verde Europeană 2020. Anunțând câștigătorii, comisarul Sinkevičius a spus: „Câștigătorii și finaliștii premiilor Green City s-au dovedit a fi rezistenți și au arătat că, chiar și în cele mai dificile circumstanțe, cum ar fi anul acesta (N.R.2020), sunt posibile schimbări rapide. Aceste povești de succes arată, de asemenea, că durabilitatea și tranziția verde oferă soluții pentru a face față crizelor bruște și pentru a crea zone urbane mai bune și mai sănătoase pentru cetățenii UE. Pe măsură ce continuăm să ne adaptăm la un nou normal, orașele noastre premiate vor continua să joace un rol de lider în implementarea soluțiilor ecologice și în crearea orașelor potrivite pentru viață.” Câștigătorii European Green Leaf 2021, Gabrovo și Lappeenranta, s-au remarcat în fața juriului internațional prin abordarea lor în ceea ce privește managementul mediului, precum și prin comunicările și angajamentul lor, care îi poziționează ca modele ideale pentru a inspira alte orașe.
Gabrovo a fost lăudat pentru angajamentul său față de implementarea eficienței energetice și a tehnologiei curate în ultimul deceniu. Acest lucru a dus la inițiative cu implicare cetățenească, axate pe asigurarea unui transport durabil și întreținerea zonelor verzi. Gabrovo are o mare varietate de habitate și specii naturale și are măsuri în curs de desfășurare pentru a proteja și conserva aceste active de biodiversitate. Lappeenranta a fost recunoscută pentru angajamentul său de a se transforma într-un model de oraș verde, clasându-se pe o poziție înaltă în toți indicatorii de atribuire. Orașul găzduiește o universitate de cercetare și inovare de talie mondială, care contribuie în domenii precum cercetarea energiei curate, sustenabilitatea, economia circulară și tehnologia apei. Ghidat de Strategia Lappeenranta 2033, a fost primul oraș din lume care a început să utilizeze exclusiv electricitate regenerabilă certificată EKOenergy.
Orașul Grenoble din Franța este cel mai recent câștigător al acestui premiu, fiind declarat Capitala Verde a Europei pentru anul 2022. Eforturile orașului în ceea ce privește sustenabilitatea urbană au fost recompensate astfel de Comisia Europeană. Grenoble a reușit să învingă, în „finala” competiției orașele Tallinn (Estonia), Torino (Italia) și Dijon (Franța) și va primi premiul de 350.000 euro. Aceste fonduri vor fi alocate unor proiecte viitoare de sustenabilitate. La categoria „Green Leaf”, orașele Gabrovo și Lappeenranta au câștigat premii în valoare de 75.000 euro fiecare, fonduri care vor fi, de asemenea, alocate unor proiecte locale similare în viitor. Reamintim că evaluarea acestor orașe, în vederea acordării premiilor, se face pe baza a 12 indicatori, printre care: guvernanță, deșeuri, inovație ecologică, calitatea aerului, biodiversitate, mobilitate urbană etc, orașul Grenoble situându-se pe prima poziție în cazul a 5 dintre acești 12 indicatori.
În ceea ce privește centrele urbane mai mici, regulile decernării premiului permit două câștigătoare. În acest sens, orașul Lappeenranta a depus eforturi masive în vederea combaterii schimbărilor climatice și și-a props atingerea unei economii decarbonizate până în 2030. Orașul Gabrovo a fost și el răsplătit pentru inițiative inovatoare în eficientizarea energetică, transportul public și colectarea selectivă a deșeurilor. Grenoble a fost primul oraș francez care a adoptat un plan climateric în 2005, a obținut o reducere cu 23% a emisiizor de gaze cu efect de seră, între 2005 și 2018 și a creat 320 de kilometri de benzi pentru biciclete. Mai mult, orașul își propune ca, până în 2022, toată electricitatea folosită de locuințe să fie acoperită din surse regenerabile și să înlocuiască flota de autobuze cu unele care folosesc energie curată.
Scurtă prezentare a orașului Lahti
Lahti este al optulea oraș ca mărime din Finlanda, după populație (aproximativ 120.000 de locuitori), și capitala regiunii Päijät-Häme. Din punct de vedere istoric, Lahti a fost întotdeauna o rută comercială și o piață de desfacere importantă, întrucât se află între două dintre marile orașe europene – capitala Finlandei, Helsinki și orașul Sankt Petersburg din Rusia. Regiunea sa, aflată într-o continuă dezvoltare, este unul dintre principalele centre economice ale Finlandei. Lahti este situat în partea de sud a lacului Vesijärvi, la aproximativ 100 de kilometri nord-est de capitala Helsinki și la 74 de kilometri est de Hämeenlinna, capitala regiunii Tavastia Proper (Kanta-Häme). De asemenea, este situat la intersecția autostrăzii 4 (între Helsinki și Jyväskylä) și a autostrăzii 12 (între Tampere și Kouvola), care sunt cele mai semnificative drumuri principale din Lahti. În finlandeză, cuvântul „lahti” înseamnă, literalmente, „dafin”. Dafinul (lat. Laurus nobilis), cunoscut şi sub numele de laur, reprezintă un simbol al succesului și păcii, nu degeaba în Evul Mediu era recomandat împotriva „tuturor relelor ce pot sălășlui asupra omului”, iar romanii au facut din el emblema gloriei.
Lahti este supranumit și „Chicago-ul Finlandei” datorită premisei ambelor orașe ca centre majore pentru industria lemnului și a cărnii, fiind cunoscute și ca „orașe-abatoare”. De asemenea, istoria tulbure a ambelor orașe în domeniul criminalității a fost văzută ca una dintre asemănări. Stema orașului Lahti înfățișează o roată de tren înconjurată de flăcări.
Istoric
Lahti a fost menționat pentru prima dată în documente în 1445. Satul aparținea parohiei Hollola și era situat pe ruta comercială medievală Ylinen Viipurintie, care făcea legătura între orașele Hämeenlinna și Viipuri. Finalizarea liniei de cale ferată Riihimäki – Sankt Petersburg în 1870 și a canalului Vesijärvi în 1871 au transformat Lahti într-o „stație” plină de viață, iar în jurul acesteia au început să apară instalații industriale. Pentru o lungă perioadă de timp, gara din portul Vesijärvi a fost a doua cea mai aglomerată stație din Finlanda. Meșterii, negustorii, câțiva funcționari publici și o mulțime de muncitori industriali s-au amestecat rapid cu țărănimea agricolă existentă.
Întrucât majoritatea clădirilor erau case mici din lemn, mărginite de străzi, la data de 19 iunie 1877, aproape întregul sat a fost ars din temelii. Cu toate acestea, accidentul s-a dovedit a fi o lovitură cu noroc pentru dezvoltarea locului, întrucât autoritățile și-au reluat deliberările privind înființarea unui oraș în Lahti. Satului i s-au acordat drepturile unui oraș de comerț în 1878 și a fost aprobat un plan de rețele, ce includea o piață mare și bulevarde largi, proiectul constituind încă baza centrului orașului.
Lahti a fost fondat într-o perioadă de recesiune economică severă, care a încetinit construcția orașului. În primii ani, orașul cu cei 200 de locuitori ai săi, majoritatea nevoiași, era prea mic pentru a oferi orice fel de fundație pentru comerț. La sfârșitul anilor ’90 din secolul al XIX-lea, Consiliul municipal și-a sporit și unit eforturile pentru a permite Lahti să fie transformat într-un oraș. Abia în primăvara anului 1904, eforturile au dat roade, ca urmare a aprobării acestei cereri de către Senat, deși au mai trecut 18 luni până când țarul Nicolae al II-lea al Rusiei și-a dat, în sfârșit, binecuvântarea și a emis o ordonanță pentru înființarea orașului Lahti. La sfârșitul anului 1905, zona care acum cuprinde Lahti găzduia aproximativ 8.200 de oameni, dintre care puțin sub 3.000 locuiau în orașul propriu-zis. Toate instituțiile municipale esențiale au fost construite în doar zece ani, inclusiv un spital și Primăria. În același timp, în centrul orașului avea loc o creștere rapidă a caselor de cărămidă.
Bătălia de la Lahti a fost o luptă din timpul Războiului civil finlandez, din 1918, purtată în perioada 19 aprilie – 1 mai, între trupele germane și albii finlandezi împotriva roșilor finlandezi din Lahti, Finlanda. Împreună cu bătălia de la Vyborg, în perioada 24 – 29 aprilie, a fost ultima bătălie majoră a războiului. Unitatea germană Detașamentul Brandenstein, comandată de colonelul Otto von Brandenstein, a atacat Lahti pe 19 aprilie. În același timp, o coloană de zeci de mii de refugiați roșii se apropia de Lahti din vest. La 22 aprilie, roșii au lansat un contraatac pentru a rupe liniile germane și pentru a deschide calea poporului care fugea. Încercarea a eșuat și roșii s-au predat în cele din urmă la 1 mai. Drept urmare, albii și germanii au capturat aproximativ 30.000 de roșii și membrii familiei lor care au fost plasați într-un lagăr de concentrare de la periferia orașului Lahti.
Operațiunile industriale pe scară largă au crescut rapid în anii 1930 – 1935, la fel ca numărul populației, Lahti fiind, la acea vreme, unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere din Finlanda. Înainte de începerea Războiului de Iarnă (1939 – 1940), populația sa se apropia de 30.000 de locuitori.
Prin „cucerirea” și alipirea unor noi zone, în 1924, 1933 și 1956, Lahti a crescut, atât din punct de vedere al populației, cât și al suprafeței. Creșterea de după războaie a fost deosebit de puternică, când Lahti a acceptat aproximativ 10.000 de imigranți din Karelia (URSS), învecinată la vest cu Finlanda, după ce regiunea a fost predată Uniunii Sovietice și apoi, mai târziu, în anii 1960 și 1970, ca urmare a urbanizării în masă. Creșterea rapidă a populației s-a încheiat brusc în 1975, iar orașul a crescut de atunci în mod clar mai lent, deși în cea mai mare parte constant, cea mai recentă creștere notabilă a populației având loc în 2016, când municipalitatea Nastola a devenit parte a Lahti. În decembrie 2018, Lahti a devenit primul oraș universitar din Finlanda după Rovaniemi, în 1979, când Parlamentul a acceptat o modificare a legii universității. În prezent, Universitatea LUT este formată din două campusuri, Lappeenranta și Lahti.
Cultură
Lahti adăpostește o sumedenie de „ambiții” culturale, manifestate în special prin construirea unui mare centru de congrese și concerte, Sala Sibelius (2000), de către arhitecții Kimmo Lintula și Hannu Tikka. Lahti are una dintre cele mai cunoscute Orchestre Simfonice din Finlanda, Orchestra Simfonică Lahti (Sinfonia Lahti), cu sediul în Sala Sibelius, care interpretează atât muzică clasică, cât și muzică populară, concentrându-se în special pe muzica lui Jean Sibelius, compozitor finlandez din perioada Romantismului târziu, unul dintre cei mai importanți creatori de muzică simfonică din Scandinavia. Orchestra a câștigat numeroase premii internaționale, foarte respectate. Programul anual al festivalului de muzică din Lahti include evenimente precum Lahti International Organ Festival (Festivalul Internațional de Orgă de la Lahti, care anul acesta se desfășura între 9 și 15 august), un festival de jazz desfășurat în piața orașului, și Festivalul Sibelius (2 – 5 septembrie 2021).
Pe lângă Sala Sibelius, alte lucrări de arhitectură notabile din Lahti sunt Primăria (1911), construită de Eliel Saarinen, Biserica Crucii (1978), creație a lui Alvar Aalto, Biserica Nastola (1804), cea mai veche biserică din oraș, biserica Joutjärvi, Teatrul orașului (1983), „semnat” de Pekka Salminen, Biblioteca orașului (1990), de Arto Sipinen, Pavilionul de pian (2008), de Gert Wingårdh și Travel Center (2016), de JKMM Architects. Orașul Lahti a acționat, de asemenea, ca oraș gazdă pentru Premiul internațional de arhitectură Spirit of Wood, stabilit în Finlanda în 1999, și acordat la fiecare doi ani, din 2000 până în 2012, când a fost întrerupt. Unii dintre câștigători au primit comisioane pentru proiectarea unor mici structuri în oraș; acestea includ lucrări de mai mică anvergură ale arhitectului japonez Kengo Kuma și ale arhitectului australian Richard Leplastrier. Dintre muzeele și galeriile de artă reprezentative pentru Lahti amintim: Muzeul de schi, Muzeul Istoric din Lahti, Muzeul de Artă, Muzeul afișelor, Muzeul Radio și TV, Muzeul Motocicletelor – singurul muzeu din Finlanda specializat pe motociclete, cu exponate de renume mondial, Muzeul de Medicină Militară și Centrul de artă Taarasti.
Lahti găzduiește anual festivaluri internaționale de muzică de orgă și jazz, expoziții de postere, ateliere pentru poeți și scriitori. În iulie, festivalul orașului Lahden Yöt (Lahti Nights) are loc de câțiva ani. Din 2003, orașul găzduiește festivalul de muzică hip-hop și reggae Summer Up, atrăgând zeci de mii de vizitatori. Orchestra orașului „Simfonia din Lahti” sub bagheta dirijorului Osmo Vänskä este cunoscută pe scară largă, tot în străinătate.
Climă
Lahti combină tot ce este mai bun din mai multe lumi: magnifice peisaje lacustre, natură diversă și originalitatea unui oraș mic, cu acțiune îndrăzneață asupra climei, soluții energetice și afaceri ecologice. Conform clasificării climatice Köppen, Lahti se află chiar la granița dintre un climat continental umed și un climat subarctic. Cu alte cuvinte, un climat continental umed este o regiune caracterizată prin patru anotimpuri distincte și diferențe mari de temperatură sezonieră, cu veri calde și adesea umede și ierni reci (uneori puternic înzăpezite în zonele de nord). Precipitațiile sunt de obicei distribuite pe tot parcursul anului. Definiția acestui climat în ceea ce privește temperatura este următoarea: temperatura medie a celei mai reci luni este sub − 3°C și există cel puțin patru luni ale căror temperaturi medii sunt egale sau mai mari de 10°C. Clima subarctică reprezintă o clasă de climă caracterizată de ierni lungi, de obicei, cu temperaturi foarte reci, și veri scurte, cu temperaturi răcoroase spre blânde.
Sport
Particularitatea stațiunii este că prezintă interes în orice perioadă a anului. Nu departe de oraș se află un mare centru de sporturi de iarnă „Messilä”. Iarna, turiștii pot schia și face snowboard în acest centru. Există condiții excelente pentru schi și snowboard în vecinătatea Salpausselki și Messili. Nu departe de partea centrală există un mare centru sportiv care găzduiește în mod regulat Campionatele mondiale de schi fond și sărituri cu schiurile. Adevăratul simbol al orașului Lahti a devenit un complex de trei trambuline, unde se organizează anual competiții de diferite niveluri internaționale. Există, de asemenea, pârtii de schi și Muzeul de schi, iar o piscină și terenuri de sport sunt deschise vara. La Muzeul de schi, oaspeții sunt invitați să experimenteze o trambulină interactivă, din care puteți sări în siguranță și să experimentați tot ceea ce simte un atlet în timpul unui salt. Dacă vă place schiul alpin, mergeți la Messilä. În sudul Finlandei, este cel mai mare centru pentru practic toate sporturile de iarnă, de la schi la safari cu snowmobile. Pe teritoriul său, există 14 pârtii de schi cu diferite grade de dificultate și au fost create piste de schi cu o lungime totală mai mare de 70 km. Există restaurante, centre de închiriere și opțiuni de cazare pentru oaspeți. Rețineți că Lahti a candidat de mai multe ori la titlul de oraș-gazdă al Jocurilor Olimpice de Iarnă, dar până acum nu câștigat niciodată.
Având în vedere clima descrisă mai sus, este aproape evident că Lahti are o bogată tradiție sportivă, în special în sporturile de iarnă. Orașul este cunoscut pentru Lahti Ski Games (Salpausselän kisat – 22-24 ianuarie 2021), care se desfășoară anual, și pentru Concursul de schi Finlandia-hiihto – Finlandia Ski Marathon (27-28 februarie 2021). Este, de asemenea, singurul oraș care a găzduit de șapte ori Campionatele Mondiale Nordice de Schi FIS, în 1926, 1938, 1958, 1978, 1989, 2001 și 2017.
În ceea ce privește fotbalul, din punct de vedere istoric, cel mai de succes club de fotbal al orașului a fost Kuusysi, înființat în 1934. În anii lui de glorie, în perioada 1980 – 1990, au câștigat cinci campionate finlandeze, precum și două titluri de Cupă finlandeză, cu apariții în competiții europene în fiecare an. Cei mai mari rivali ai lor, Reipas, au câștigat în total trei campionate și șapte titluri de Cupă din 1963 până în 1978, dar și-au diminuat performanțele la începutul anului 1980, pe măsură ce FC Kuusysi devenea tot mai puternic. În anii ’90, ambele cluburi s-au confruntat cu dificultăți financiare atât de mari, încât a fost necesară o fuziune, dusă la bun sfârșit în 1996, clubul nou format adoptând un nou nume, o nouă emblemă și noi culori. FC Lahti a jucat în Veikkausliiga din 1999, excluzând o vizită de sezon în prima divizie în 2011, după ce s-a clasat de două ori pe locul trei și a apărut în Europa de trei ori. World Games din 1997 și Campionatele Mondiale de Atletism Masters din 2009 au avut loc la Lahti, iar unele meciuri de fotbal s-au jucat pe Kisapuisto (arenă din Lappeenranta), în cadrul Jocurilor Olimpice de vară din 1952. Anual, Lahti găzduiește multe competiții specifice sezonului hibernal, dar și competiții „de vară”, dacă le putem spune așa, ca de exemplu, IRONMAN 70.3, concurs devenit favoritul calendarului de triatlon. Cu o oră unică de start (ora locală 15:30), această cursă se desfășoară sub soarele nordic de la miezul nopții.
Cele mai interesante lucruri despre Lahti
* Faceți cunoștință cu oamenii din Lahti – Aceștia sunt muncitori, modești și foarte punctuali, zona fiind adesea cunoscută și pentru „oamenii extrem de lenți”. În finlandeză, ei sunt numiți „hitaat hämäläiset”, care se traduce literalmente ca „oamenii înceți din zona Häme”. Stereotipul este că oamenii de aici gândesc mult înainte să spună sau să facă ceva, ajungând, în cele din urmă, la concluzia că ar fi mai bine să nu spună sau nu facă nimic (greșit).
* Admirați arhitectura grozavă – Sala Sibelius este cea mai mare clădire publică din lemn construită în țară în secolul trecut, în prezent sală de concerte din portul Lahti. Amestecul de lemn și structura veche a casei de moară vă vor lăsa cu gura căscată. Acustica sălii este lăudată de interpreți de talie mondială, așa că dacă vă place muzica, delectarea cu un concert este o idee fantastică! O altă clădire care merită tot interesul este Biserica Crucii de Alvar Aalto. În finlandeză, această biserică se numește Ristinkirkko. Interiorul este incredibil de senin, iar dialogul cu natura este extrem de frumos. Marea sală Sibelius este îndrăgită de toate vârstele, dar există și clădiri frumoase pe malurile lacului Vesijärvi, precum pavilionul Myllysaari.
* „Muzicanții” din Lahti (nu din Bremen) – O particularitate a Lahti este că a fost unul dintre orașele – lider, în care cultura rap a început să prindă viață în Finlanda. Astfel, deloc surprinzător, mulți dintre faimoșii rapperi finlandezi sunt originari de aici.
* Lăsați-vă cuprinși de febra cumpărăturilor – În orice loc din lume ne-am afla dorința de a face cumpărături, pentru propria plăcere sau pentru cei dragi, este parcă mai necruțătoare. Și asta cu atât mai mult cu cât suvenirurile sunt cu adevărat unice. Nici în această privință Lahti nu vă va dezamăgi. Elegantul magazin Petit Saint Louis din centrul orașului își creează propria linie de îmbrăcăminte numită „Support your local”. Este cunoscut în toată Finlanda și cristalizează dragostea pentru orașul natal. Galeria Uusi Kipinä, aflată puțin mai sus de centrul orașului, este o artotecă care prezintă lucrări de toate dimensiunile, realizate de artiști locali și nu numai, ce pot fi cumpărate imediat sau chiar împrumutate.
Ideal ar fi să începeți cunoașterea orașului din Piață. Pe lângă o plimbare plăcută, turiștii vor avea ocazia să cumpere suveniruri originale de la artizani locali, precum și produse proaspete de la fermă. În piață se organizează în mod regulat festivaluri de muzică interesante și evenimente festive, pe care toată lumea le poate vedea. Un loc minunat pentru plimbări pe vreme bună este portul, unde acostează mici bărci de agrement. Pentru cumpărături merită să mergeți la centrul comercial „Trio”, unde sunt reprezentate magazinele multor lanțuri de retail europene și finlandeze, precum și mai multe restaurante. Găzduiește peste 80 de magazine, unde veți găsi branduri de modă renumite, lideri mondiali în materie de modă, frumusețe și sport. La 7 kilometri de centru se află un centru comercial „Karizma”, care a unit sub acoperișul său aproximativ 70 de magazine, mai multe locuri de joacă și restaurante. Pentru ceasurile renumitului brand „Rolex” și bijuteriile elegante, turiștii merg la buticul „Lahden Kellokeskus”. Artizanii privați oferă o gamă variată de suveniruri originale, iar magazinele locale oferă reduceri bune la o mare varietate de achiziții. Cel mai bun moment pentru cumpărături este la sfârșitul lunii decembrie, când toată Europa începe să sărbătorească Crăciunul.
* Vizitați vara Parcul Național Päijänne – Acest paradis finlandez se află la doar 2 ore distanță de Helsinki și are plaje uimitoare, ca de cristal. Parcul național Päijänne este secretul cel mai bine păstrat din sudul Finlandei. Insula sa Kelvenne, cu apă cristalină, plaje nesfârșite de nisip și păduri de mușchi absolut răpitoare, va fi o destinație neobișnuită de călătorie. Parcul național Päijänne se află în partea de sud a lacului Päijänne și se compune din 50 de insule neconstruite și părți de insule locuite. Parcul național a fost înființat în 1993 și are o suprafață de 14 kilometri pătrați. Lacul Päijänne este cel mai adânc lac din Finlanda și este al doilea ca mărime, după lacul Saimaa. Poluat puternic de apele reziduale industriale și municipale până în anii ’80, când cadrul legislativ a suferit schimbări importante, 2/3 din apa lacului este clasificată acum ca fiind excelentă și constituie sursa de alimentare a regiunii Helsinki. Apeductul Päijänne este al doilea tunel de piatră ca lungime din lume, după Apeductul Delaware din Statele Unite ale Americii. Tunelul, care are o lungime de 120 de kilometri și se află la o adâncime de 30-100 de metri, asigură alimentarea cu apă a regiunii metropolitane Helsinki.
* Nu ratați creasta Pulkkilanharju… – Este o linie lungă de 8 km, de insule formate în timpul ultimei perioade din era glaciară, acum 12.000 de ani. În zilele noastre, insulele sunt legate de trei poduri diferite. Câteva trasee minunate încep de pe podul Karisalmi, care duce la mlaștina Nousio. Pulkkilanharju este un loc important la nivel național pentru ornitologi, care pot observa migrația păsărilor primăvara și toamna. Pulkkilanharju este una dintre cele mai interesante obictive turistice, fiind, de asemenea, cea mai sudică zonă din Parcul Național Päijänne.
* …Dar nici Parcul Natural Lapakisto sau Parcul Național Leivonmäki – Arie de conservare care se întinde pe o suprafață de 230 de hectare, din care 18 hectare sunt acoperite de apă. Există multe locuri care merită văzute în zona Lapakisto. Unul dintre cele mai uimitoare locuri este Dealul Pitkäjärvenvuori, vârful dealului fiind la 45 de metri deasupra suprafeței lacului Pitkäjärvi. Zona are diferite tipuri de trasee de diferite lungimi care au fost marcate pe copaci cu culori de identificare.O altă opțiune excelentă este Linnaistensuo Swamp, care te face să crezi că ești în Laponia. Parcul Național Leivonmäki a fost înființat în 2003 și acoperă 29 de kilometri pătrați de decor tipic ce constă în mlaștini, malurile unui lac de dimensiuni medii Rutajärvi și păduri. „Setările” naturale pe care le cuprinde sunt adesea atât de pure și neatinse, încât puteți simți că locul a fost creat special pentru dvs. sau că sunteți prima persoană care îl descoperă.
* Berea și Lahti merg mână în mână – Hartwall, o fabrică de bere finlandeză, are o filială și în acest oraș, unde produce băuturi „Lahden Erikois” cu arome de sezon. Marca de bere Lahti a fost creată în 1930. Lahti are, de asemenea, un alt producător de băuturi locale, Teerenpeli – fabrică de bere, distilerie și restaurant, toate într-un singur loc, de la care pot fi savurate și alte băuturi locale diferite, inclusiv berea specială din fructe de pădure. Barul acestui producător se află în centrul orașului, fiind un loc extrem de popular printre localnici. În Lahti, puteți încerca și whisky finlandez fabricat aici, chiar în centrul orașului. De fapt, Taivaanranta este singura distilerie din lume care se află la subsolul unei clădiri de apartamente.
* Poate nu știați, dar … – Asteroidul 1498 Lahti a fost denumit astfel după numele orașului de către descoperitorul său, astronomul finlandez Yrjö Väisälä, născut în această zonă. 1498 Lahti este un asteroid din centura principală, descoperit pe 16 septembrie 1938. Sau că antenele radio de pe vârful Radiomäki au o înălțime de 150 de metri, formând un reper binecunoscut din Lahti. Radiomäki (sau Radio Hill, în engleză) este un deal situat în centrul orașului Lahti, Finlanda. Face parte din sistemul de creste Salpausselkä, iar vârful său ajunge la o altitudine de cca. 140 de metri. Denumirea anterioară a dealului era Selänmäki.
* Explorați Parcul de Sculpturi Lanu – Unul dintre locurile situate aproape în inima orașului Lahti este Parcul de sculpturi Lanu. Sculpturile au fost create din beton armat de artistul și profesorul Olavi Lanu (1925 – 2015) și sunt situate în pădurea din Parcul Kariniemi, de-a lungul dealului Kariniemi (aproape de portul Lahti). Sculpturile sunt deosebit de interesante, întrucât sunt parțial acoperite sau „înghițite” de natură. În marea majoritate a altor părți ale lumii, natura ar fi dispărut treptat pentru a face loc noii arhitecturi … dar nu și în Lahti. Însuși creatorul lor, Lanu, a cerut ca niciun copac să nu fie tăiat pentru a permite întregului „proces” să fie cât mai natural. Această idee nu numai că rezumă mentalitatea finlandezilor, ci și legătura lor cu natura și pădurile luxuriante care îi înconjoară. Acest teritoriu de 20 de hectare a fost „instalat” în 1992 și cuprinde douăsprezece sculpturi de dimensiuni mari. Olavi Lanu s-a născut la Vyborg în 1925, dar a trăit și lucrat în Lahti. Opera sa mai este expusă și în Parcul Retretti, Italia. Olavi Lanu și-a creat sculpturile folosind materiale naturale precum piatră și beton, trunchiuri și ramuri de copaci, mușchi și licheni. Veți fi plăcut surprinși de peisajul neobișnuit și fantastic al parcului Lanu. Reflectând spiritul naturii, sculpturile sunt instalate înconjurate de o pădure care subliniază originea lor naturală, iar căile au fost puse astfel încât turiștii să le poată vedea mai aproape. Vara, sculpturile sunt acoperite cu frunze, iar iarna – cu zăpadă, culoarea lor potrivindu-se întotdeauna cu „materialele” naturale.
* O vizită prin cele mai importante obiective turistice va fi la fel de interesantă – În muzeele orașului vă puteți familiariza cu cultura și istoria Finlandei. Muzeul de Artă vă invită să vă familiarizați cu operele artiștilor locali. Merită, de asemenea, o vizită și Muzeul Afișelor, care se află în aceeași clădire, care găzduiește o colecție uriașă de postere și alte modele grafice. Muzeul Istoric al Orașului va încânta oaspeții cu documente istorice, mobilier antic, veselă și tacâmuri. Muzeul în sine este situat în clădirea unui vechi conac. Muzeul de Radio și Televiziune este, de asemenea, popular printre turiști, întrucât afișează receptoare radio din diferite epoci, precum și antene, localizatoare și alte echipamente. Dacă vă place viteza și adrenalina, atunci ar trebui să vizitați Muzeul Motocicletelor, unde le puteți atinge și fotografia. Nu mai puțin interesantă din punct de vedere arhitectural în Lahti este clădirea Primăriei. A fost construită în 1912 de arhitectul finlandez Eliel Saarinen. În 1985, clădirea Primăriei a fost substanțial restaurată, iar la subsol a fost deschis un restaurant confortabil „Tugta”. Singura problemă este că puteți vizita Primăria doar cu acorduri prealabile. Poate că cea mai frumoasă clădire din Lahti este biserica Ristinkirkko, care a fost construită în 1978. Proiectantul clădirii Art Nouveau a fost atunci arhitectul Aalto Alvar. În fiecare zi, această frumoasă biserică este vizitată nu numai de enoriași, ci și de un număr mare de vizitatori. Fanii artelor plastice ar trebui să viziteze cu siguranță Vesijärvenkatu, 11A, unde se află Muzeul de Grafică. A fost deschis în 1975 și expune peste 60.000 de capodopere grafice ale unor artiști străini și locali. Aceeași clădire găzduiește Muzeul de Artă Lahti. Numai că a fost deschis puțin mai devreme, în 1950. O colecție unică de aproximativ sute de mii de opere de artă diferite este colectată aici, iar muzeul găzduiește în mod regulat diverse expoziții tematice, expoziții, prelegeri și alte evenimente diferite legate de lumea artei. La adresa Lahdenkatu 4, se află Muzeul de Istorie, unde vă veți familiariza cu bogata cultură și istorie ale orașului Lahti. Clădirea muzeului în sine are, de asemenea, un mare interes arhitectural. A fost proiectat în 1895 de arhitectul finlandez Hjalmar Aberg și a servit inițial ca o clădire de apartamente pentru familia șambelanului August Fellman. Chiar și în Lahti, puteți vizita un Muzeul de Medicină Militară foarte neobișnuit și interesant. Muzeul a fost deschis în 1983 și este situat la Helsingintie, 199 B. În acest muzeu vă puteți familiariza cu diverse exponate, fotografii și documente despre medicina militară. Mai mult, „perioada” obiectelor expuse este destul de largă – de la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial până în zilele noastre.
* Nu plecați fără să gustați – Deoarece orașul Lahti este situat pe malul lacului, principala sa mândrie culinară sunt mâncărurile din pește. De asemenea, unitățile locale vor oferi preparate din bucătăria tradițională finlandeză și italiană, bere de casă, o plăcintă tradițională Kalakukko, produse de patiserie delicioase și ieftine, supă finlandeză de pește cu smântână, mâncăruri cu carne de vânat și înghețată neobișnuită cu busuioc. Pentru mâncare proaspătă, mergeți în Piața Centrală, unde există un loc de desfacere a mărfurilor fermierilor. Dacă vă este foame, atunci puteți lua o gustare în restaurantele și cafenelele confortabile, unde vi se va oferi să încercați o varietate de preparate din carne și pește, precum și delicioasa pâine finlandeză de secară.
Capitală Verde Europeană 2021
Premiul de „Capitală Verde Europeană” pentru 2021 a fost câștigat de orașul Lahti din Finlanda, în 2019. Tineri activiști de mediu i s-au alăturat comisarului UE, Karmenu Vella, la o ceremonie de premiere desfășurată la Oslo, în Norvegia la 20 iunie 2019, în cadrul căreia au fost premiate și orașele Limerick (Irlanda) și Mechelen (Belgia), care au câștigat împreună premiul Frunza verde pentru anul 2020. Un juriu internațional a decis în unanimitate să acorde orașului Lahti premiul „Capitala verde europeană”. Orașul a beneficiat de un stimulent financiar de 350.000 EUR pentru a-și lansa în 2021 activitățile specifice. „Tinerii pot aștepta de la noi să acționăm ca lideri, dar, din ce în ce mai frecvent, aceștia caută un spațiu în care să poată ei să fie lideri. Au și ei o miză și un drept de a-și face auzită vocea și de a se implica. Haideți, așadar, să le valorificăm energia și visurile – și să parcurgem împreună calea către orașe verzi. Felicit orașul Lahti pentru câștigarea acestei competiții dificile într-un moment atât de esențial pentru planeta noastră. Titlul de Capitală verde europeană pentru 2021 aduce cu sine marea responsabilitate de a reprezenta un model pentru orașele din întreaga Europă”, a spus Karmenu Vella, comisarul UE pentru mediu, afaceri maritime și pescuit. Alături de el au fost și doi tineri cetățeni ai UE: Penelope Lea, din Oslo, o susținătoare în vârstă de 12 ani a orașelor verzi, și Gyna Gylver, o activistă norvegiană în vârstă de 18 ani din domeniul climei, care a călătorit cu trenul de la Barcelona pentru a le vorbi participanților. Gylver a îndemnat orașele câștigătoare să implice tinerii în inițiativele lor viitoare în materie de sustenabilitate, spunând: „Să ne asumăm această sărbătorire!”. Comisarul Vella a felicitat și orașele franceze Lille și Strasbourg – finaliste ale competiției pentru Capitala verde – pentru eforturile lor în materie de sustenabilitate. Lille, un oraș al clasei muncitoare, în care un locuitor din patru se situează sub pragul de sărăcie, a demonstrat că tranziția la sustenabilitate urbană poate deveni accesibilă dacă se pune un accent puternic pe implicarea publicului și a părților interesate.
O premieră pentru Finlanda
Lahti este prima Capitală verde europeană din regiunea arctică – o zonă cu o încălzire de aproape două ori mai accelerată decât media globală –, ceea ce înseamnă că orașul este afectat direct de schimbările climatice. Juriul a lăudat angajamentele ecologice puternice ale orașului Lahti și acțiunile sale accelerate pentru a deveni neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2025, fără a cumpăra credite de carbon. Aceasta reprezintă un avans de 10 ani față de obiectivul național al Finlandei pentru 2035 și de 25 de ani față de viziunea UE pentru 2050. Motto-ul orașului, „Soluții locale – Impact global”, evidențiază modul în care programele și inițiativele sale inovatoare pot fi reproduse cu ușurință de orașele din întreaga Europă.
Proiecte ecologice în derulare
Anul 2021 reunește municipalitățile din regiunea Lahti și companiile, comunitățile și cetățenii din toată Finlanda pentru a construi un viitor mai durabil. Proiectul CitiCAP a realizat prima aplicație din lume de comercializare a cotelor de emisii de carbon pentru persoane fizice, care îi răsplătește pe locuitorii care merg pe jos, cu bicicleta și care folosesc transportul public pentru a-și reduce propria amprentă de carbon. Aplicația colectează și date digitale privind mobilitatea și le pune la dispoziție pentru a contribui la dezvoltarea unor noi servicii de transport pentru cetățeni. Proiectele de la nivel local din Lahti promovează reutilizarea și partajarea spațiilor publice care se pot închiria, tinerii fiind implicați de timpuriu prin activitățile orașului de colaborare cu cetățenii. În prezent, 99 % dintre cetățeni locuiesc la cel mult 300 de metri de zone urbane verzi. Lacul Vesijärvi era grav poluat de industrie, dar a fost transformat într-un exemplu excelent al realizărilor pe care le pot obține împreună guvernanța, cercetătorii și locuitorii. Provocările semnificative de mediu au constat în eutrofizarea (îmbogățirea apei în nutrienți, în special în compuși cu azot și/sau fosfor, determinând o creștere accelerată a algelor și a altor forme vegetale superioare) a lacului Vesijärvi și o independență mai mare de mașini în centrul orașului. Orașul Lahti a abordat aceste provocări prin înființarea și finanțarea proiectului Lacul Vesijärvi, unde grupuri de cercetare universitare, rezidenți, companii locale și autorități lucrează împreună pentru a îmbunătăți starea lacului. Cel puțin 97% din deșeurile menajere ale orașului se recuperează, datorită unui sistem de înaltă calitate de gestionare a deșeurilor și de recuperare a energiei.
În luna aprilie a anului 2019, orașul a finalizat o tranziție energetică majoră și a încetat să mai utilizeze cărbunele. În prezent, acesta alocă aproximativ 180 de milioane EUR pe an pentru o uzină bioenergetică ecologică. De asemenea, orașul Lahti a înființat consorțiul Lahti City, care a investit 100 de milioane EUR în dezvoltarea sistemului de transport din centrul orașului, cum ar fi locuri de parcare subterane, noi piste pentru biciclete și zone pietonale mai largi. Orașul Lahti a prezentat performanțe puternice în majoritatea zonelor indicator și a demonstrat o înaltă competență în natură și biodiversitate, zgomot și apă. A obținut un loc de top în clasamente din domeniile calității aerului, deșeurilor, creșterii ecologice și ecoinovației și guvernanței.
Oraşul Lahti oferă locuitorilor săi bilete de transport şi produse alimentare drept recompense pentru un comportament eco-responsabil, pentru a-i stimula să reducă emisiile de carbon. Iniţiativa, botezată „CitiCap” şi finanţată de Uniunea Europeană, propune locuitorilor să îşi urmărească emisiile de carbon generate în timpul deplasărilor, graţie unei aplicaţii care detectează dacă aceştia circulă cu maşina, cu mijloacele de transport în comun, pe jos sau cu bicicleta. În fiecare săptămână, cei care doresc primesc o „cotă de carbon” care, dacă nu este depăşită la scadenţă, se transformă în „euro virtuali”, care pot fi schimbaţi pe intrări la piscină, bilete de autobuz sau, pentru gurmanzi, printr-o prăjitură la o cofetărie din oraş. „Lahti este încă un oraş foarte dependent de maşină, obiectivul nostru este ca în 2030 peste 50% din toate deplasările să se efectueze via moduri de transport durabil”, a explicat responsabilul pentru acest proiect, Anna Huttunen. În prezent, 44% dintre deplasările efectuate în oraşul Lahti sunt considerate drept „durabile”. Obiectivul pe termen lung al proiectului „CitiCap” este să dezvolte o nouă metodă pentru a încuraja comportamentele mai ecologice, în special prin utilizarea unui sistem de „schimburi personale de drepturi de emisii de carbon”, care să poată fi reprodus şi de alte oraşe, explică fondatorii. Conceptul se inspiră din sistemul european de tranzacţionare a certificatelor de emisii, în cadrul căruia companiile şi guvernele primesc credite de carbon. Dacă depăşesc cotele primite, plătesc, dar dacă emit mai puţin carbon decât au convenit, pot să vândă certificatele care le-au rămas. „CitiCap a generat foarte mult interes în întreaga lume, nu doar în Europa dar şi în SUA şi Canada”, a precizat Anna Huttunen. Aplicaţia CitiCap dă fiecărui participant un „buget” săptămânal de carbon calculat pe baza situaţiei sale personale. În medie, un locuitor din Lahti, un oraş cu 120.000 de locuitori, „emite în fiecare săptămână echivalentul a 21 de kilograme de CO2”, susţine Ville Uusitalo, responsabil cu cercetarea pentru acest proiect. Aplicaţia pune utilizatorii în faţa provocării de a-şi reduce emisiile de CO2 cu un sfert, adică să înlocuiască deplasarea cu maşina pe o distanţă medie de 20 de kilometri cu o distanţă echivalentă prin utilizarea mijloacelor de transport în comun sau cu bicicleta. Rămâne de văzut dacă recompense mai mari vor încuraja şi mai mult cetăţenii să renunţe la automobil. În condiţiile în care semi-izolarea impusă în Finlanda din cauza coronavirusului a provocat o reducere drastică a călătoriilor cu automobilul, creatorii proiectului spun că deocamdată nu pot evalua care sunt efectele aplicaţiile lor asupra oraşului. Dar asigură că vor continua să strângă date şi anul acesta, când Lahti va deține pentru un an titlul de „Capitala Verde a Europei”.
„Ambasadorii verzi” ai schimbării
Tranziția spre orașe durabile trebuie realizată în cel mai scurt timp posibil, nu doar într-un număr mic de orașe mari sau mici, ci la nivelul tuturor zonelor urbane ale Europei. Din 2010, premiile pentru Capitala verde europeană cinstesc orașele care inspiră cetățenii să se implice în tranziția către un viitor mai ecologic. Premiile „Frunza verde europeană” se acordă orașelor mici și mari având între 20.000 și 100.000 de locuitori care acționează ca „ambasadori verzi” pentru alte orașe mai mici. Pe lângă un angajament mai ferm al cetățenilor, aceste premii aduc numeroase beneficii, cum ar fi recunoașterea practicilor de mediu ale unui oraș și creșterea vizibilității acestuia pe plan internațional. Participând, orașele pot și să atragă investiții care duc la crearea de locuri de muncă și la intensificarea turismului. În orașul Essen, care a deținut în 2017 titlul de Capitală verde, 1,1 milioane de oameni au vizitat Parcul Gruga pe parcursul anului respectiv – cu 7,5 % mai mulți decât în anul precedent – pentru a învăța despre natură și despre biodiversitatea locală. Câștigătorul din 2018, Nijmegen, a îndepărtat 190.000 de dale de pavaj și le-a înlocuit cu plante și copaci ca parte a activităților sale. În Lahti vor avea loc evenimente de mediu internaționale și locale pe tot parcursul anului 2021.
Capitală Verde Europeană 2021 – Ceremonia de deschidere
Lahti își va începe oficial anul în calitate de Capitală Verde Europeană 2021 la ceremonia de deschidere virtuală din 15 ianuarie. Ceremonia de deschidere este un eveniment anual care marchează trecerea titlului de Capitală Verde Europeană de la un oraș plin de inspirație la altul. Este obligatoriu, dacă doriți, să ne alăturăm timp de o săptămână ceremoniilor de deschidere, în perioada 15 – 24 ianuarie, când Parcul Pikku-Vesijärvi și împrejurimile vor fi iluminate pentru a sărbători începutul EGCA 2021. Această experiență arctică în aer liber este o combinație magnifică de lumină, culori, muzică, organizată de Sustainable Lahti Foundation.
Autor: Alina Andrei, RADOR
https://lahtifringe.fi/7-interesting-facts-about-lahti/
https://www.meganstarr.com/visit-lahti-finnish-lakeland/
https://www.bursa.ro/turistii-romani-prefera-orasele-verzi-europene-09556735
https://ec.europa.eu/environment/efe/news/lahti-wins-european-green-capital-2021-2019-08-27_ro
https://herfinland.com/lahti-guide/
https://ec.europa.eu/environment/europeangreencapital/winning-cities/2021-lahti/
https://www.lahti.fi/en/city-and-decision-making/lahti-is-the-european-green-capital-2021/
