Învestirea celui de-al 46-lea preşedinte american, Joe Biden, concentrează atenţia presei din întreaga lume. Ceremonia va fi una „fără precedent în istoria Statelor Unite”, consideră The Hill, fiind „remodelată dramatic de pandemia de coronavirus, dar şi de ameninţările încă latente de izbucnire a unor violenţe la Washington”, după cum remarcă şi Bloomberg. „Un câmp uimitor de steaguri” va ocupa esplanada National Mall din faţa Casei Albe, notează Huffington Post, detaliind că aproape 200.000 de steaguri au fost amplasate în locul sutelor de mii de oameni care altădată se adunau pentru a celebra Ziua Învestirii. Dincolo de rolul de a asigura distanţarea socială şi de a diminua riscurile de violenţă într-o zonă în care nivelul de securitate a fost sporit la cel al unor vremuri de război, steagurile se doresc a fi şi un omagiu adus celor aproape 400.000 de americani care au murit din cauza coronavirusului, explică Huffington Post. Circumstanţele neobişnuite sunt subliniate şi de Wall Street Journal, detaliind că Joe Biden îşi va prezenta discursul inaugural în faţa unei esplanade goale, păzite însă de 25.000 de soldaţi, la numai două săptămâni după ce susţinătorii lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul. Cu acest incident istoric în fundal, Biden va încerca să domolească o națiune care se confruntă cu profunde divizări rasiale și politice, promovând ca mesaj principal „America Unită”, mai scrie Wall Street Journal. Chicago Tribune remarcă încă un fapt uimitor, subliniind că este pentru prima dată în ultima sută de ani, când un preşedinte aflat la final de mandat nu participă la învestirea noului preşedinte al Statelor Unite. Potrivit Business Insider, Donald Trump intenţionează să sară peste predarea de ştafetă, refugiindu-se într-un peisaj mai cald, în Florida, la clubul său privat din Palm Beach. Dincolo de faptul că nu şi-a recunoscut nici până acum înfrângerea, Trump pare a fi şi extrem de iritat că la ceremonia de depunere a jurământului de către Biden vor fi prezente o mulţime de celebrităţi de top, printre care Lady Gaga, Jennifer Lopez şi Tom Hanks, scrie The Independent, amintind totodată de lista lungă a starurilor hollywoodiene care s-au delimitat încă de la început de preşedinţia lui Donald Trump.
Arestarea opozantului rus Alexei Navalnîi, imediat după întoarcerea la Moscova, după cinci luni de convalescenţă în Germania, a generat noi tensiuni în relaţiile dintre Occident şi Rusia. Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană au condamnat reținerea lui Navalnîi și au cerut eliberarea acestuia. În plus, trei state membre UE au cerut impunerea de noi sancțiuni împotriva Moscovei, existând temeri crescânde cu privire la anihilarea personalităților opoziției înainte de alegerile parlamentare din luna septembrie, scrie Financial Times. Kremlinul, la rândul său, respinge apelurile occidentale de a-l elibera pe Navalnîi, susţinând, potrivit agenţiei ruse Tass, că este o „problemă internă a Rusiei”. În plus, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a denunţat „apelurile îngrijorătoare” ale opozantului la proteste în masă şi a calificat drept „absurde” afirmaţiile potrivit cărora Kremlinul s-ar teme de Navalnîi şi ar cauta să se deberaseze de un opozant deranjant, încarcerându-l în mod arbitrar, adaugă Le Soir. Totuşi, chiar şi din închisoare, Navalnîi este periculos pentru Putin, consideră The Guardian, în timp ce La Repubblica vorbeşte despre „răzbunarea lui Navalnîi”. Cotidianul italian scrie despre o „mega-anchetă împotriva lui Putin”, realizată de Fondul de Luptă Anticorupţie al lui Navalnîi, sub titlul un „Palat pentru Putin, povestea celei mai mari mite”. Este vorba de un complex luxos de la Marea Neagră, „mare cât 39 de principate de Monaco”, cu un imens palat, podgorii, patinoar pentru hochei, cazino, ce ar fi fost finanţat de oameni apropiaţi preşedintelui rus. „Este un stat în statul rus. Şi în acest stat nu există decât un singur ţar inamovibil, Putin”, susţine Navalnîi, citat de La Repubblica.
În lupta cu coronavirusul, „Uniunea Europeană solicită un obiectiv mai ambițios pentru vaccinare”, titrează Bloomberg. Astfel, Comisia Europeană cere statelor membre să-și intensifice eforturile, stabilind ca obiectiv imunizarea a cel puțin 70% din populația UE până în vară. În plus, executivul blocului comunitar va susține propunerea Greciei de introducere a unui „certificat de vaccinare” care să le permită celor care fac vaccinul să călătorească liber, mai scrie Bloomberg. „În România, vaccinarea întâmpină probleme online”, titrează Euractiv, detaliind că intrată în faza a doua, campania de imunizare împotriva Covid-19 este afectată de probleme legate de programare. Deşi închisă în mai multe rânduri pentru scurt timp, platforma nu funcţionează încă foarte bine, lucru care ar putea fi și un indiciu al interesului mare pentru programări, comentează Euractiv, detaliind că, potrivit autorităților, peste 275.000 de persoane s-au programat deja, din care 75% sunt oameni de peste 65 de ani sau bolnavi cronici. Balkan Insight observă însă un fenomen periculos care le-ar putea crea probleme autorităţilor. Sub titlul „Tulpina religioasă a anti-vaccinismului se răspândește în Europa Centrală și de Est”, publicaţia avertizează că în estul Europei, „campaniile de vaccinare sunt obstrucționate de activiști anti-vaccin hotărâți să exploateze prejudecățile profund înrădăcinate cu privire la vaccinuri, dar și neîncrederea larg răspândită în sistemele naționale de sănătate și în politicieni”. „Acești activiști, printre care se află chiar și cadre medicale, sunt invariabil simpatizanți ai mișcărilor internaționale anti-globalizare și ultraconservatoare din perspectivă socială, iar acum printre cei mai influenți aliați ai lor se numără şi cele mai conservatoare elemente ale bisericilor din țările lor” mai scrie Balkan Insight.
Carolina Ciulu, RADOR
