Mircea Oprea – Un profesor al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din București le-a predat studenților săi primul curs despre „fake news” susținut în cadrul unei universități din România. „Ideea acestui curs facultativ, la care au participat peste 50 de studenți, a apărut în contextul exploziei de informații false în mediul online”, spune profesorul Bogdan Oprea. În cadrul acestor ore de curs, participanții au aflat cum pot face diferența între o informațiile adevărată și una falsă. „Sunt câteva modalități clare de face acest lucru”, a explicat, pentru RFI, profesorul Universității din București.
Primul curs despre fake news, din învățământul universitar românesc
Bogdan Oprea: Cursul pe care l-am lansat la începutul primului semestru la Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Este primul curs din învățământul universitar special dedicat fenomenului fake news. Se numește Fake news și dezinformare online. Recunoaște și verifică. E împărțit în mai multe module.
Reporter: Ne puteți da câteva exemple pentru cei care ne ascultă? Ce instrumente simple ar putea folosi pentru a putea deosebi știrile și informațiile reale în legătură cu pandemia și vaccinarea de cele mai puțin adevărate?
B.O: Să ne folosim bunul simț și evidența. Un titlu foarte spectaculos și în același timp greu de crezut este un titlul asupra căruia ar trebui să ne punem niște semne de întrebare. „Chiar e adevărat ce spune acest titlu?” „Chiar e adevărat ce spune această știre?”. Apoi să o verificăm printr-o simplă căutare. Trebuie să o căutăm în surse pe care noi le credităm, care sunt de crezut pentru noi. O simplă căutare pe un motor de căutare ne poate duce spre rezultate, fie spre niște safe checking-uri făcute deja de platforme de specialitate. Atunci vedem în ce măsură acea informație este adevărată sau nu. Fie, în cazul în care este adevărată, ne duce spre site-uri mainstream, site-uri de presă consacrate, pe care noi le credităm cu încredere și care ne confirmă sau nu ne confirmă informația respectivă. Dacă informația respectivă nu mai apare niciunde în urma unei căutări, concluzia e destul de simplă. O știre atât de spectaculoasă nu apare într-un singur loc, pe site-ul sau pe contul de rețea de socializare pe care am găsit-o noi. Ci, cu siguranță, mai ales că este atât de senzațională, ea este preluată de presa serioasă, mainstream.
39% dintre români cred informațiile de pe rețelele sociale
Rep: Domnule profesor, mulți utilizatori fac greșeala de a-și lua informațiile din Facebook…
B.O: Acelor multe persoane despre care spuneați dumneavoastră că se informează de pe rețelele de socializare le-aș da și o valoare. Potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, 39% dintre români consideră de încredere informațiile care vin pe rețelele de socializare. Rețelele de socializare online nu sunt și nu ar trebui să funcționeze ca niște agregatoare de știri. Mare parte dintre cei care ne vând pe rețelele de socializare online diverse conținuturi, chiar imitând forma unor știri, încearcă să ne manipuleze. Vă dau și o valoare pentru această informație. Facebook a reușit să șteargă până în prezent peste 15 miliarde de conturi false. Facebook a făcut acest lucru în ultimii trei ani.
Rep: Dacă e să ne referim la site-uri, domnule profesori, la site-urile informative în mod special, aici există anumite caracteristici pe care le putem identifica ușor? Care sunt caracteristicile unui site care este poate mai puțin credibil?
B.O: În primul rând, site-ul respectiv nu ne este cunoscut. Nu îl știm. Nu l-am mai întâlnit. La datele de contact, publicația respectivă este transparentă? Ne spune numele companiei care editează? Ne dă informații despre echipa redacțională? Redacțiile serioase din lume, redacțiile credibile își trec redactorii, echipa redacțională cu nume, cu fotografie, chiar cu date de contact directe pentru persoanele respective.
51 de studenți au participat la curs
Rep: Referitor la cursul pe care dumneavoastră îl țineți la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, un curs facultativ, la care înțeleg că ați avut prezență. Peste 50 de studenți, dacă am înțeles bine. Cum a fost contactul lor cu acest sector al fake news-ului? Ce feedback ați simțit din partea lor?
B.O: O spun cu emoție. Feedback-ul a fost în primul rând prezența la examen. În al doilea rând a fost concursul la care am participat și la care am ocupat locul doi și locul trei de pe podium. Revenind la prezență, trebuie să înțelegeți că este un curs facultativ. Facultativ înseamnă că studenții au participat la el doar dacă doreau. Nu era opțional, în sensul că trebuiau să opteze între două sau mai multe cursuri, unul dintre ele fiind obligatoriu, ci facultativ. Și-au adăugat o activitate didactică semestrul acesta. Au participat și au învățat pentru un examen în plus. Pentru mine, faptul că au venit 51 de studenți la acest examen a fost o foarte mare bucurie.
Rep: Se poate permanentiza un astfel de curs? Mă refer să nu mai fie facultativ, ci să fie în programa anuală.
B.O: Intenția mea este ca da. De bună seamă voi înainta propunerea atunci când se va face programa pentru anul universitar 2021 – 2022. Voi înainta această propunere colegilor mei.
Rep: Vorbeați mai devreme despre un concurs la care ați participat. Despre ce este vorba?
B.O: Am participat la Fake news challenge, o competiție organizată în cadrul unui proiect al NATO și al anti fake, realizat de SNSPA. Am participat pe echipe, noi studenții. Am participat de la Universitate cu cinci echipe, dintre care trei ne-au cerut ajutorul și i-am pregătit pentru această competiție. Dintre cele trei echipe participante două au luat locurile doi și trei.
RFI, 21 ianuarie 2021 – https://www.rfi.ro/cultura-129722-premiera-curs-universitar-despre-fake-news-sustinut-la-o-facultate-din-bucuresti/
Cristina Zaharia – RADOR
