Albumul „INSTANCES”, apărut la Editura Institutului Cultural Român în limba engleză, cuprinde lucrări realizate de Florica Prevenda în intervalul 1999-2019, grupate în ciclurile „Faces without a Face”, „Shadows of the Present”, „Net People”, „Time Regained”, „Serenity”, „Anonymous”, „Facebook Obsession” și „Ephemeral”. Reproducerile sunt însoțite de un dialog între artistă și istoricul de artă și publicistul Adrian Guță, precum și de texte semnate de Magda Predescu („Florica Prevenda. Embodiments”), Aurelia Mocanu („Intense, Deposition and Detachment”) și Diana Ursan („Connected, Ephemeral and Anonymous: The Contemporary Condition in The Recent Work of Florica Prevenda”).
Florica Prevenda, personalitate de prim-plan a artei contemporane din România, a absolvit Academia de Artă din Iași în 1984. Parcursul său internațional include expoziții personale și de grup în Austria, Belgia, Canada, Franța, Germania, Olanda, Polonia, Spania, Marea Britanie, Israel, Italia, SUA. Printre distincțiile care i-au fost acordate se numără Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru pictură (2015), Premiul juriului, Biennial Exhibition, Nowy Sacz, Polonia (2011), Marele Premiu pentru Pictură la Saloanele Moldovei, Chișinău (2003).
„Florica Prevenda este o artistă contemporană de origine română cu un parcurs mai degrabă particular și independent. Formată în învățământul artistic de dinainte de 1989, Prevenda și-a însușit pe deplin lecția tradițională a picturii, cu temeinicele sale baze tehnice și disciplina de atelier, totodată detașându-se de ea într-un efort de (re)integrare a acestui mediu încărcat istoric în discursul artistic contemporan. Acest demers, în conlucrare cu înțelegerea profundă a mecanismelor specifice lumilor și scenelor artistice din prezent, a contribuit la individualizarea imaginii sale: o artistă care atinge subiecte relevante nu numai pentru contextul local ci și pentru cel mai larg, global, în expoziții atât acasă, cât și în afara țării, o artistă ce reușește să comunice prin opera sa cu audiențe diverse, de la cele profesioniste la publicul larg. (…) Abordarea sa integrează istoria picturii și pe cea mai largă a artei secolului XX (rezonând cu grattage-ul suprarealist sau combines-urile lui Rauschenberg), prezentul și unele dintre posibilele vieți viitoare ale picturii. Artista apelează la mijloacele colajului și asamblajului din materiale variate (carton, fragmente de cărți, ziare, fotografii, gips) într-un proces de transgresare a picturii și de emancipare a sa din suprafața bidimensională în spațiu și volum.” – Diana Ursan
„Prezența obsedantă a corpului în opera Floricăi Prevenda trimite la nevoia omului de a se reprezenta, de a-l reprezenta pe celălalt, dar mai ales de a reprezenta lumea după chipul și asemănarea sa.Proiectând modelul antropomorf asupra universului vizual pe care îl construiește, artista ajunge la o corespondență între imaginea corpului și corpul imaginii, ca și cum ar exista o identitate structurală între corpul uman și opera de artă. Atentă să construiască prezența fizică a corpului reprezentat, chiar și atunci când tematica lucrărilor trimite la lumea virtuală, o lume a informației și a decorporalizărilor, artista produce, în cele din urmă, un golem.“ – Magda Predescu
„De două decenii şi jumătate, Florica dovedeşte o tenacitate exemplară a cercetării pictural-materice pe o problematică ce se adânceşte, ca procedură şi palier conceptual, de la o expoziţie la alta. Tema fundamentală a Chipului fără chip (MNAR, 1999) se declină spre diagrama mulţimii metropolei (Umbrele prezentului, Simeza, 2004) spre eul multiplicat (Timpul regăsit, Palatul de la Mogoşoaia, 2008) sau spre identitatea digitală (Facebook, 2013-2016, Muzeul Brukenthal, AnnArt Gallery din Bucureşti, Muzeul de Artă din Timişoara, Muzeul de Artă din Chişinău). Prevenda este, alături de alte două mari nume (la feminin) ale picturii româneşti actuale – Paula Ribariu şi Ioana Bătrânu – o pildă de continuitate a cercetării plastice pe o problematică « umanistă », care se dezvoltă organic, de la o expoziţie-ciclu la alta.“ – Aurelia Mocanu