Este o infracțiune să creezi un cont fals pe rețelele sociale folosind identitatea altei persoane, a decis o instanță din România.
Deschiderea unui cont cu profilul altcuiva, fără consimțământul persoanei, este o „infracțiune de fals”, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța din țară pentru soluționarea problemelor juridice în materie penală. Decizia vine după un caz din Brașov, în decembrie 2018, în care un bărbat și-a amenințat fosta iubită cu difuzarea de fotografii compromițătoare. Femeii i se spusese că, dacă nu își reia relația, mai multe fotografii cu ea dezbrăcată vor fi publicate pe internet. Bărbatul a creat ulterior un profil online cu numele femeii, pe un site pentru adulți, unde a încărcat videoclipuri sexuale cu ei doi. Suspectul a fost inițial condamnat la trei ani și opt luni de închisoare sub acuzația de șantaj, fals și încălcarea vieții private, decizie confirmată acum de înalta instanță.
„În esență, dacă cineva se dă drept altcineva pe o rețea socială și se poate dovedi că a folosit profilul pentru a crea consecințe juridice, atunci este posibil să fi comis infracțiunea de fals informatic și să fie sancționat în consecință”. a declarat Monica Stătescu, un avocat român specializat în securitatea cibernetică. Curtea a notat în special două criterii penale; actul de introducere a datelor informatice fără consimțământul persoanei vizate și dacă acea acțiune are ca rezultat date care nu corespund adevărului. Stătescu a declarat pentru Euronews că decizia este acum obligatorie pentru toate celelalte instanțe din România.
Anul trecut, România a adoptat, de asemenea, o nouă lege care recunoaște hărțuirea cibernetică ca pe o formă de violență domestică, prin care intenționează să „facă de râs, să umilească, să sperie, să amenințe sau să reducă victima la tăcere”. Această lege include amenințările sau mesajele online, sau în cazul în care un partener trimite conținut grafic intim fără consimțământul celeilalte persoane. Mulți giganți ai rețelelor sociale, precum Facebook și Twitter, au politici în vigoare pentru a împiedica crearea de profiluri false. „Conturile Twitter care se prezintă sub o altă identitate, brand sau organizație, într-o manieră confuză sau înșelătoare, pot fi suspendate permanent, în conformitate cu politica privind identitatea a Twitter”, afirmă compania, adăugând că sunt permise parodii, comentarii și conturi de fani.
Între timp, Facebook nu permite conturile care preiau identitatea altcuiva, mai ales dacă folosesc fotografiile cu „scopul explicit de a-i înșela pe alții”. „Politicile noastre de autenticitate sunt menite să creeze un mediu sigur în care oamenii să poată avea încredere și să se responsabilizeze reciproc”, afirmă compania.
Și alte țări din UE au interzis deja „falsificarea” identității online, inclusiv Belgia și Franța. În 2007, un italian a fost găsit vinovat de crearea unui act de identitate fals online pentru a oferi oportunități de muncă false altor utilizatori și a avea acces la datele lor personale. Curtea de Casație din Italia a condamnat individul la 10 luni închisoare pentru încălcarea Codului Penal al țării. „În general, statele membre au o legislație similară care reglementează criminalitatea informatică”, a spus Stătescu. „Deși unii dintre ei nu incriminează în mod special furtul de identitate online, au prevederi generale privind criminalitatea informatică, acoperind în domeniul lor de aplicare furtul de identitate online”. „Este discutabil dacă proprietarii platformei sociale sunt capabili sau ar trebui să fie trași la răspundere pentru controlul platformei și, dacă da, în ce măsură ar trebui să o facă.”
EURONEWS, 27 ianuarie 2021 – Autor: Matthew Holroyd
Traducerea: Cristina Zaharia
