Jurnalistul american Craig Unger, autor al mai multor volume care au devenit bestseller-uri, a publicat recent o carte în care afirmă că fostul preşedinte Donald Trump, cu sau fără ştirea sa a fost omul KGB-ului şi că ruşii „l-au educat” vreme de peste 40 de ani pentru ca în ultimii ani să culeagă rezultatul muncii lor.
Totul a început în anul 1976, când Trump şi-a lansat primul său mare proiect imobiliar şi a cumpărat la un preţ simbolic de un dolar Hotelul Commodore situat în Park Avenue din New York, care a dat faliment. Atunci a fost contactat de coproprietarul magazinului de electronice Joy-Led Electronics şi ofiţer sub acoperire al KGB-ului, Semyonov Kislin. Acesta avea misiunea de a găsi oameni care ar putea să prezinte interes pentru serviciul secret sovietic şi să le facă oferte avantajoase acestora. Aşa s-a întâmplat şi cu Trump.
Faptul că Donald Trump a avut legături cu preşedintele rus Vladimir Putin sau că ar fi putut fi agent al ruşilor a fost o ipoteză pe care mai mulți au afirmat-o în ultimii ani:
- „Putin l-a racolat pe Trump ca agent al Federaţiei Ruse în aşa fel ca Trump nici nu ştie acest lucru” (fostul director al CIA, Mike Morell – 2016);
- „Trump este mijlocul de activităţii de spionaj al lui Putin” (fostul director al serviciilor naţionale de informaţii, James Clapper – 2017);
- „Trump este complet în buzunarul lui Putin, comportamentul lui este trădare” (fost director CIA, John Brennan – 2018).
Acum însă îi vorbeşte lui Unger pentru prima dată despre acest subiect un fost ofiţer KGB, Yuri Shvets, care a fost coleg de clasă cu Putin şi a fost prietenul lui Alexandr Litvinenko (agent KGB, care a deconspirat misiunea sa în Anglia, după care a fost otrăvit de serviciul secret rusesc cu poloniu şi a murit în anul 2006). Shvets spune că racolarea lui Trump nu trebuie imaginată drept un masterplan sofisticat. Serviciile ruse „investesc” în mai mulţi oameni în speranţa că odată munca lor le va aduce beneficii. În cazul lui Trump a adus mai mult decât au sperat, chiar dacă a necesitat mult timp, însă spre deosebire de occidentali, ruşii au răbdare – spune Shvets. Sovieticii au încercat să profite de pe urma narcisismului, orgoliului şi lăcomiei lui Trump. Acesta de exemplu în mijlocul anilor ’80 era convins că ştie mai mult despre arme nucleare decât oricine altcineva din ţară şi a declarat pentru New York Times şi Washington Post că el ar trebui să negocieze dezarmarea nucleară. Afirmaţia a reprezentat o ocazie bună pentru KGB să înceapă o nouă operaţiune. I-au sugerat că ar fi un foarte bun politician, care datorită abordării sale neconvenţionale ar avea mare succes. În ianuarie 1987 ambasadorul URSS la Washington l-a invitat pe Trump la Moscova. Motivul a fost ca să analizeze în comun construcţia unui turn în capitala rusă. Trump a făcut prima sa vizită la Moscova în vara anului 1987. În anul 2016 la numai nouă ore după alegerea ca preşedinte a lui Trump în Moskovski Komsomolec a apărut un interviu cu Natalia Dubiniva, care a povestit mai multe amănunte despre vizită. Apariţia articolului putea fi interpretată ca un mesaj din partea KGB: nu am uitat nimic! Potrivit lui Unger, după toate probabilităţile Natalia Dubiniva este de asemenea agent secret, există mai multe dovezi indirecte în acest sens. Acest fapt are importanţă, pentru că arată că primul contact oficial al lui Trump cu ruşii s-a realizat prin KGB, ceea ce înseamnă că şi celelalte contacte au fost organizate tot de serviciul secret rusesc.
După ce s-a întors din URSS, Trump a lansat în trei ziare de mare tiraj publicitate pe o pagină întreagă în care a susţinut că Statele Unite nu ar mai trebui să cheltuie bani pentru protejarea Japoniei şi a Golfului Persic. Acest mesaj coincidea perfect cu politica URSS la acea vreme. După acestea, în anul 1988 Trump a admis în mai multe interviuri că ar putea să candideze la pre-alegerile Partidului Republican împotriva lui Bush, însă până la urmă a renunţat la această candidatură.
În anii ce au urmat Trump a fost prezentat mai multor mulţi oameni de afaceri şi oficiali ruşi. A cumpăra apartamente în clădirile lui Trump a devenit un lucru uzual de spălare de bani pentru mafia rusă. Cu astfel de afaceri din zona gri Trump a fost salvat de mai multe ori de faliment – scrie Unger în cartea sa.
În anii 2000 au devenit parteneri în afacerile imoboliare ale lui Trump doi imigranţi ruşi: Tamir Sapir şi un om de afaceri originar din Kazahstan Tevfik Arif. Sapir a fost coproprietar în magazinul de electronice al lui Semyonov Kislin, de la care Trump a cumpărat televizoarele pentru hotelul său. Unger mai scrie că Jeffrey Eppstein (producătorul de film acuzat că a molestat sexual mai multe actriţe) a contribuit la îmbunătăţirea relaţiilor ruseşti ale lui Trump. Cei doi erau prieteni şi au călătorit cu avionul particular al lui Epstein la „insula de pedofili” a producătorului unde veneau fete de la concursurile de frumuseţe organizate de firma lui Trump. Printre acestea se regăsea şi Ana Malova, o fată sosită din URSS şi despre care se spune că a fost prietena lui Trump – scrie Vanity Fair.
Székely Ervin, RADOR
