Într-un weekend derulat sub semnul protestelor, presa internațională a continuat să monitorizeze îndeaproape lupta cu pandemia, fără a-i scăpa însă că „în România ceva pare a nu fi în ordine”.
Revista germană Der Spiegel critică aspru campania de vaccinare din UE, deplângând faptul că „Europa, una dintre cele mai bogate regiuni ale lumii, se dovedește incapabilă să-și protejeze rapid cetățenii de o boală letală, în vreme ce alte țări demonstrează cum trebuie procedat”, referindu-se la Israel, Regatul Unit și SUA. Ziarul britanic The Independent scrie despre atitudinea „aproape trumpistă” a UE în scandalul cu Regatul Unit pe tema aprovizionării cu vaccinuri. Comisia Europeană anunțase că va invoca un articol controversat din acordul Brexit privind Irlanda de Nord pentru a controla exporturile de vaccin. Dar ulterior a renunțat, în urma protestelor oficiale de la Dublin, Belfast și Londra. Portugalia a ajuns să fie țara europeană cea mai grav lovită de pandemie, într-atât încât Germania îi va trimite în ajutor medici militari, iar Austria va prelua pacienți portughezi ce necesită terapie intensivă, informează BBC. Agenția de presă Reuters atenționează că, în ciuda unei campanii de vaccinare exemplare, „regresul pandemiei întârzie să apară în Israel”. Noile tulpini de coronavirus mai contagioase sunt de vină pentru infectarea populației încă nevaccinate, alături de comportamentul evreilor ultra-ortodocși, care sfidează restricțiile sanitare. Reprezentând doar 15% din populația Israelului, în rândul lor apar 35% din cazurile noi. Tot Reuters anunță că Norvegia va începe relaxarea treptată a restricțiilor din 3 februarie, deschizând unele categorii de magazine și localuri. Și în Italia domolirea pandemiei va permite de luni o relaxare parțială, pe regiuni, relatează agenția ANSA. Site-ul italian Ilsole24ore, analizând succesul campaniei de vaccinare, apreciază că, „deși Italia s-a descurcat mai bine decât Germania și Franța”, există multe țări care au întrecut-o, între care se numără „Marea Britanie și Spania, dar și Serbia și România”. De altfel Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că „în Europa, după Regatul Unit, nimeni nu a vaccinat la fel de mulți cetățeni ca Serbia”, iar asta mulțumită „ajutorului de la Beijing și Moscova”. Serbia e cu mult înaintea Germaniei, Franței și a tuturor țărilor UE. Și Ungaria se poate mândri cu câteva premiere, fiind primul stat UE care a aprobat vaccinul chinez Sinopharm, după ce acum o săptămână aprobase vaccinul rusesc Sputnik V, scrie La Libre Belgique. În plus, completează Radio Kossuth Budapesta, „prima doză a celui mai eficient medicament anti-COVID-19 a fost administrată pe teritoriul Europei unui pacient din Ungaria”, fiind vorba de medicamentul american Bamlanivimab, pe bază de anticorpi, folosit în cazul simptomelor uşoare şi medii; el „poate reduce riscul complicaţiilor grave cu 75%”. „Angajaţi ai restaurantelor s-au numărat printre sutele de oameni care au protestat duminică la Budapesta împotriva restricțiilor anti-pandemiei”, informează Reuters, iar „cel puţin 100 de restaurante se vor redeschide” luni în semn de protest, în ciuda amenințărilor guvernului cu amenzi. De altfel, „proteste împotriva restricțiilor au avut loc în întreaga Europă”, transmite Euronews, menționând manifestații organizate în Franța, Danemarca și Spania. Conform BBC, proteste anti-carantină au mai avut loc și în Belgia, Olanda și Austria. 5.000 de manifestanţi, între care și neonazişti, au protestat contra restricţiilor la Viena, informează ziarul belgian Le Soir. Au continuat și la Sofia protestele „împotriva prelungirii stării de urgenţă epidemică”, relatează postul național de radio bulgar, BNR. Participanţii au cerut „redeschiderea imediată a tuturor barurilor, cafenelelor, restaurantelor, sălilor de sport şi şcolilor de dans”.
Proteste au avut loc și în alte state europene, dar din motive diferite. Cotidianul britanic The Guardian relatează că „la Varșovia și în alte orașe din Polonia mii de oameni au protestat pentru a treia noapte consecutivă după ce guvernul de dreapta a pus în aplicare un verdict judecătoresc prin care avortul e interzis aproape complet”. „«Corpul meu, opțiunea mea», «Revoluția are un uter» și «V-ați mânjit mâinile cu sânge» sunt câteva dintre mesajele” transmise de protestatari. În Franța continuă protestele începute în noiembrie contra „Legii securității globale” care interzice fotografierea și filmarea polițiștilor în timpul exercitării funcției, scrie ziarul Le Parisien. La apelul sindicatelor și ONG-urilor, manifestațiile au avut loc în zeci de orașe de pe întreg teritoriul țării, cu participarea variind între câteva sute și câteva mii de persoane.
„Mii de manifestanţi au ieşit din nou în stradă în zeci de oraşe ruseşti la apelul opozantului încarcerat Alexei Navalnîi”, scrie cotidianul Le Figaro. Centrul capitalei ruse era duminică „în stare de asediu” și se fac „reţineri sistematice”, cu o „hotărâre evidentă de a sugruma din faşă protestul”. Protestatarii au scandat între altele „Libertate”, „Putin e un hoț” și „Rusia va fi liberă”, conform publicației italiene Il Fatto Quotidiano. Iulia, soția lui Aleksei Navalnîi, a fost și ea arestată la Moscova. Conform Reuters, duminică au avut loc peste 4.000 de arestări. Agenția rusă de stat RIA-Novosti numește sistematic protestele fie „ilegale”, fie „neautorizate” în știrile sale. Conform acesteia, la Sankt Petersburg au fost arestați și mai mulți jurnaliști, iar la Moscova un deputat din Duma locală a capitalei, luat pe sus în timp ce era intervievat de reporteri. Din SUA, The New York Times comentează că „recesiunea economică din Rusia erodează consensul care l-a protejat pe Putin”. Efectul de unire în jurul președintelui creat de politica externă agresivă „se destramă odată cu economia”. Cotidianul The Washington Post titrează că „Protestele din toată Rusia demonstrează că societatea se trezește”. Motorul esențial al mișcării în curs de afirmare e „îngrijorarea pentru viitor”. Vârsta medie a protestatarilor e 31 de ani – oameni care n-au cunoscut vreodată un sistem politic liber și care nu văd vreo perspectivă de viitor pentru ei sau țară sub actualul regim. Ultimele sondaje indică o prăbușire a lui Putin în rândurile tineretului, la numai 20% intenții de vot.
„În România ceva pare a nu fi în ordine”, titrează ziarul ungar Napi Gazdaság. „În câteva luni au avut loc patru incendii spitaliceşti soldate nu numeroase victime. Vechimea sistemelor tehnice constituie una dintre explicaţiile acestor catastrofe.” Agenția Australian Associated Press informează despre „protestul de sâmbătă organizat de Alianța pentru Unitatea Românilor, un partid de dreapta înființat [recent] de către lideri care se opun căsătoriei homosexuale și care au sprijinit clerici ortodocși care au sfidat restricțiile anti-pandemie pentru a organiza ceremonii religioase”. Agenţia France Presse, preluată de numeroase publicații de limbă franceză, notează că după incendiul de la Piatra Neamţ „autorităţile au anunţat controale în unităţile de terapie intensivă din toată ţara, care are infrastructuri spitaliceşti învechite”. Euronews comentează pe pagina sa în limba engleză că „în cei cinci ani trecuți de la un incendiu izbucnit într-un club de noapte din București, soldat cu 64 de morți, incendiile și pandemia au pus slabul sistem medical din România într-o lumină proastă”. Versiunea italiană a aceleiași publicații observă că „izbucneşte aşadar, din nou, polemica privind lipsa de siguranţă din spitalele româneşti, o situaţie care a dus la moartea multor persoane în doar câteva luni”. „Un nou incident fatal s-a adăugat la recordul sumbru al deceselor provocate de incendii în unitățile sanitare din România”, apreciază cotidianul spaniol El Pais, subliniind „precaritatea infrastructurilor țării est-europene, unul dintre cei mai defavorizaţi membri ai UE”. „Sistemul de sănătate suferă de subfinanțare cronică – a doua țară din UE care cheltuieşte cel mai puțin pentru asistența medicală, cu 5,6% din PIB, și cea care cheltuiește cel mai puțin per cetățean, 580 euro pe an – a fost afectat de corupție și gestionare deficitară”, mai precizează El Pais, fără a uita să menționeze și problema termoficării în București sau scandalul Hexi Pharma. Deși nu abordează ultima tragedie de la București, un articol din ziarul britanic The Financial Times compară atmosfera sumbră impusă de carantină în Regat cu cenușiul comunist încă persistent în România în ianuarie 1990. Vorbind despre cozile la magazine sau promenada cu distanțare socială pe malul Tamisei, peisaj din care „lipsesc doar căciulile de astrahan”, autorul menționează că a vizionat recent documentarul Colectiv care i-a adus aminte de șocul suferit în 1990 când a constat că a da mită medicilor pentru tratament era o chestiune de „rutină”. I-a adus aminte și de filmul „Moartea domnului Lăzărescu” din 2005, care „proiectează o lumină similar de nemiloasă asupra spitalelor din România și a culturii lor de nepăsare”. Pandemia i-a relevat autorului „cât de mult depinde societatea de forța spiritului uman. E lucrul pe care comunismul s-a străduit din greu să-l strivească. Dar, după cum ne-o dovedește «Colectiv», a eșuat”./asuba/avladucu
(Andrei Suba, RADOR)
