Bisericile catolice, protestante şi cele israeliene avertizaeză că legea iniţiată de preşedintele francez Emmanuel Macron prin care moscheele ar fi obiectul activităţii informative a serviciilor secrete poate produce mari pagube.
În Franţa – spun analiştii – imediat după ziua învestirii, preşedinţii sunt preocupaţi de realegerea lor. Nici Macron nu este o excepţie de la această regulă şi politica sa în ultima jumătate de an s-a caracterizat printr-un viraj către dreapta eşichierului politic. Desigur, nu a devenit exponentul „legii şi ordinii” cum a fost înaintaşul său, Nicolas Sarkozy, dar mai multe iniţiative ale preşedintelui pot fi interpretate ca un gest făcut către conservatori. Printre acestea putem aminti noua lege a securităţii naţionale, care îi protejează în mai mare măsură pe poliţişti şi împotriva căreia 34.000 de oameni au protestat la sfârşitul săptămânii trecute – scrie Le Point. Potrivit articolului 24 din proiectul de lege, fapta persoanei care face o fotografie unui poliţist care îndeplineşte o misiune, cu scopul de a dezvălui identitatea acestuia constituie infracţiune, iar persoana poate fi condamnată chiar la pedeapsa cu închisoarea. Deşi reglementarea a devenit între timp mai blândă, revolta oamenilor nu s-a potolit.
Tot ca un gest făcut dreptei este considerată legea împotriva separatismului islamic. Acest act normativ a fost anunţat anul trecut, imediat după asasinarea brutală a profesorului de liceu Samuel Paty în octombrie anul trecut. Dascălul a fost omorât de un tânăr fundamentalist cecen după ce la o oră de studiu acesta a prezentat două caricaturi din Charlie Hebdo, care îl prezintă pe profetul Mohamed. În discursul său de atunci Macron a spus că islamiştii construiesc un sistem paralel în societate, nu respectă valorile franceze. Între timp însă şi acest proiect de lege a fost atenuat, astfel că la dezbaterea care a început luni în parlament, legiuitorii au primit varianta mai „temperată” a proiectului de lege. Ministrul de interne Gérard Darmanin a explicat într-un discurs dramatic ce pericole şi ce daune reprezintă separatismul pentru societate. Mai mulţi deputaţi guvernamentali au opinat că propunerea este cea mai importantă iniţiativă a preşedinţiei lui Emmanuel Macron. Preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Francois de Rugy însă a declarat că „nu ne putem aştepta la un miracol de la această lege în ceea ce priveşte valorile de bază ale republicii”. Pachetul de legi conţine 70 de articole şi ar trebui dezbătut în 15 zile împreună cu cele 2650 de amendamente depuse de senatori şi deputaţi.
Emmanuel Macron nu are o situaţie uşoară, pentru că atentatele sângeroase din anii trecuţi arată ce pericol reprezintă separatismul islamic şi cât de dificilă este integrarea musulmanilor în societatea franceză. Pe de altă parte însă, reglementările propuse aduc atingere valorilor sacrosancte ale democraţiei liberale. Delicateţea problemei arată şi desele intervenţii în textul legii înainte de dezbaterea parlamentară. De exemplu proiectul de lege iniţial viza separatismul islamic, însă ulterior cuvântul islamic a fost eliminat din textul legii, chiar dacă toată lumea ştie despre ce este vorba.
Pentru Macron este deosebit de neplăcut faptul că protestatarilor li s-au alăturat şi bisericile creştine tradiţionale. Bisericile catolice, protestante şi israelite nu sunt de acord ca lăcaşurile de cult ale musulmanilor să fie supravegheate informativ şi să fie verificată finanţarea acestora. Episcopul din Reims, Eric de Moulins Beaufort, care este şi preşedintele Conferinţei Episcopale a Bisericii Catolice Franceze este de părere că scopul adevărat al legii este ca bisericile în general să fie mai strict controlate. În scrisoarea sa trimisă comisiilor juridice ale celor două camere ale parlamentului scria că proiectul de lege este un mare pas înapoi în domeniul libertăţii religioase. În mod special a considerat periculos faptul că statul poate să intervină în bugetul bisericilor. Episcopul a considerat neliniştitor faptul că prefectul poate să dispună închiderea unei biserici. Şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Protestante a considerat că legea este greşită. În loc să elaboreze un act normativ cadru pentru funcţionarea bisericii islamice, ia în colimator toate bisericile. Rabinul şef Haim Korsia deşi a salutat iniţiativa legislativă a criticat faptul că toate bisericile sunt tratate la fel şi nu se ia în considerare că unele dintre ele au o activitate exemplară.
Situaţia lui Macron nu este uşoară şi preşedintele este criticat nu doar de către organizaţiile progresiste, care reclamă încălcarea libertăţii religioase, dar şi de reprezentanţii extremei drepte, care consideră insuficiente măsurile împotriva islamiştilor. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Agenţia Harris publicat de Le Presse, dacă duminică ar avea loc alegerile, atunci Macron l-ar depăşi pe preşedintele Frontului Naţional Francez, Marine le Pen cu doar trei procente. Este adevărat însă că – conform aceluiaşi studiu – în turul doi preşedintele în funcţie ar repurta o victorie lejeră.
Székely Ervin, RADOR
