Elena Panina, membru al Comitetului pentru afaceri externe din cadrul Dumei de Stat a Rusiei, a comentat apelurile politicienilor occidentali de a-l elibera pe Aleksei Navalnîi, reamintind despre fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, care, spre deosebire de bloggerul rus, „este într-adevăr un deţinut politic”.
Tribunalul Simonovsk din Moscova a decis marți să anuleze pedeapsa cu suspendare în cazul lui Navalnîi în dosarul Yves Rocher și să o înlocuiască cu 3,5 ani de detenţie într-o închisoare de regim general.
La scurt timp după pronunţarea deciziei instanţei, principalele state occidentale, inclusiv Statele Unite, Germania, Franța și Regatul Unit, au făcut apel la autoritățile ruse să-l elibereze pe reprezentantul opoziției.
Ministerul rus de Externe le-a sugerat politicienilor străini, care au comentat situația lui Navalnîi, să respecte normele de drept internațional și să se ocupe de problemele din țările lor, menționând faptul că declarațiile politicienilor occidentali pe această temă sunt „trase la indigou”.
Kremlinul a precizat că nu intenționează să ţină cont de declarațiile făcute în străinătate despre cazul Navalnîi.
Ministrul ceh de externe, Tomáš Petříček, a declarat, după pronunţarea verdictului în dosarul Navalnîi, că UE ar trebui să revină din nou la subiectul sancțiunilor împotriva Federației Ruse.
Senatorul american, Mitt Romney, membru al Partidului Republican, a afirmat că săptămâna aceasta va propune un proiect de lege privind aplicarea de noi sancțiuni împotriva unor „responsabili ruşi”.
Potrivit Elenei Panina, membru al Comitetului pentru afaceri externe din cadrul Dumei de Stat a Rusiei, astfel de apeluri reprezintă o presiune politică evidentă exercitată la adresa Rusiei, o încercare de imixtiune în afacerile interne ale țării și un exemplu flagrant de aplicare a dublelor standarde.
Politicianul a amintit că în Marea Britanie, Julian Assange a fost capturat la Ambasada ecuadoriană și aruncat în închisoare, pentru presupuse fapte de „încălcarea regimului de arest la domiciliu și se află în continuare în spatele gratiilor doar pentru faptul că Statele Unite au nevoie de aşa ceva”.
„Assange, spre deosebire de Navalnîi, este într-adevăr un deţinut politic, un luptător pentru libertate și drepturile omului. Încercați să comparați povestea lui Assange cu povestea lui Navalnîi în dosarul Yves Rocher și veți vedea diferența„, a declarat deputatul.
În plus, potrivit parlamentarului, dosarul Yves Rocher este o poveste „despre o afacere extrem de tenebroasă și lipsită de scrupule”, unde există o companie offshore care îi aparţine lui Alexei Navalnîi și un „oficial guvernamental avar” care este fratele său Oleg.
„Este evident faptul că frații Navalnîi încearcă în continuare să se răzbune pe cei de la compania Yves Rocher pentru faptul că a făcut reclamații legale împotriva lor și duc un adevărat război judiciar împotriva companiei franceze„, a spus Panina.
Politicianul a reamintit că CEDO, la care face referire destul de des Navalnîi, a refuzat să recunoască cazul Yves Rocher drept unul politic, fapt care este destul de clar: judecătorii erau conștienți de faptul că, dacă acțiunile lui Navalnîi erau recunoscute ca fiind curate și impecabile din punct de vedere juridic, atunci absolut toate firmele occidentale ar trebui să-și închidă afacerile în Rusia, pentru că nu ar avea nicio protecție legală împotriva „escrocilor obraznici”.
„Faptul că diplomați din 20 de țări occidentale asistă la un proces, unde este judecat un dosar de fraudă și, prin urmare „exercită presiuni” asupra instanței este o lovitură reputațională, în primul rând, la adresa întregului Occident” – a constatat Panina.
Instanțele au examinat în trecut de trei ori solicitarea Serviciul Federal al Penitenciarelor, FSIN, de a înlocui pedeapsa cu suspendare în cazul lui Navalny cu una cu executare și de fiecare dată au refuzat, prelungind doar perioada de probă. În ultimii trei ani, potrivit Serviciului Federal al Penitenciarelor, Navalnîi de aproape 60 de ori nu s-a prezentat la timp la inspectoratul executiv penal (fiind obligat să facă acest lucru de două ori pe lună) și a primit numeroase sancțiuni administrative, de la amenzi substanţiale până la arestări. Fiecare dintre aceste fapte atât separat, cât și împreună, conform legii, îl privează pe condamnat de privilegiului de a executa o pedeapsă cu suspendare. În fine, această măsură este utilizată destul de frecvent în Rusia – doar anul trecut pedeapsa cu suspendare a fost aleasă în cazul a 11.300 de persoane, iar în 2019 – în cazul a peste 15 mii de persoane.
Acuzațiile potrivit cărora Navalnîi ar fi fost persecutat exclusiv pentru activitățile sale politice au fost infirmate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la sfârșitul anului 2017, Strasbourg-ul nu a recunoscut conotaţiile politice din dosarul Yves Rocher (împotriva lui a fost depusă plângerea), deși acesta a cerut despăgubiri pentru arestul la domiciliu, care au fost plătite integral de autoritățile ruse./vdraguta/aionescu
www.ria.ru – 3 februarie
