La Câmpina englezii au început atacul cu parașute luminoase
Lupta pentru petrolul român a devenit din ce în ce mai puternică începând cu anul 1943. Fiind o sursă importantă de combustibil pentru Armata germană, anglo-americanii au început să efectueze raiduri aeriene din ce în ce mai dese și mai puternice. Aviația americană bombarda ziua, iar aviația britanică, mai puțin numeroasă, ataca noaptea la adăpostul întunericului. Astfel, în noaptea de 5/6 mai 1944, pe la orele 1.30, aviația britanică a bombardat pentru prima dată Rafinăria Steaua Română de la Câmpina. Englezii au atacat cu 40 de bombardiere plecate de la Foggia – Italia. În urma acestui atac au fost lovite trei rezervoare de ulei parafinat, ȋnsă rafinăria nu a fost atinsă. Un martor al atacului britanic de la Câmpina a fost Gheorghe Silion, inginer la Rafinăria Steaua Română.
„Câmpina era înconjurată de artilerie antiariană. Între Câmpina și Ploiești era Comandamentul german al Artileriei Antiariană. Și toată câmpia era plină de baterii de artilerie antiariană. În aprilie 1944, a fost bombardată Câmpina. Americanii veneau pe crestele munților și aproape de Sinaia întorceau și se lăsau pe Câmpina și pe Ploiești. Americanii nu știau să bombardeze. Ei bombardau ”în covor” tot, de la gara care era jos lângă râul Prahova până la dealurile dinspre Doftana. Ei bombardau tot…. că este obiectiv, că nu este obiectiv, ei lăsau un covor de bombe. Singurii care știau să bombardeze precis erau englezii. O singură dată au bombardat englezii Câmpina, în noaptea de 4/5 mai 1944. Din cauza bombardamentelor, câmpinenii plecaseră din oraș. Noi stăteam la Castelul Voila sus pe deal. Și de acolo am văzut cum au bombardat englezii seara. Întâi a venit un avion care s-a plimbat [pe deasupra orașului]… și apoi a lansat parașute luminoase. Și de sus se vedea Câmpina mai bine ca ziua. Avionul a plecat și după aia a venit aviația de bombardament. Și au bombardat. Foarte puține bombe au picat în afara rafinăriei. Asta au urmărit ei la Câmpina – rafinăria. Distrugând rafinăria, nemții nu mai aveau benzină. Eu eram șeful apărării pasive. Și aranjasem cu Comandamentul german al Apărării Antiaeriene de la Păulești: ”Nouă nu ne dati alarma când ajung bombardierele. Noua ne dați prealarma! Adica cu 20 minute înainte [de a ajunge bombardierele], când stiți că au intrat în țară. Atunci ne dați prealarma!” Nici o mașină, nici un camion nu pleca în schele până la ora 10 dimineața. Dacă până la ora 10 dimineața nu se auzea nimic, atunci încărcam camioanele și plecam în schele. Dacă se dădea prealarma, atunci totul se oprea, toată lumea se urca în mașini … eu aveam bicicletă și plecam afară din Câmpina. Și nu ne feream de bombele americanilor, ne feream de schijele de la antiaeriana noastră care cădeau fluierând… dacă îți cădea în cap nu era bine. La începutul războiului au venit și ruși,i care au dat niște bombe departe de rafinărie. Au omorât o vacă a unui țăran în satul Bănești. Ăsta a fost singurul bombardament rusesc”.
[Interviu realizat de Octavian Silivestru, 1995]
