RADOR: Revista presei internaţionale
RADOR (4 februarie 2021) – Criza coronavirusului, cu accent pe eforturile globale pentru vaccinare, summitul UE din 25-26 februarie dar și protestele din Rusia se află printre principalele subiecte abordate de presa internațională. „Încrederea globală în vaccinuri este tot mai mare, însă scepticismul persistă în unele ţări”, potrivit unui studiu realizat de YouGov şi Institute of Global Health Innovation (IGHI) de la Imperial College din Londra, citat de Reuters. „Dorinţa oamenilor de a se vaccina împotriva COVID-19 înregistrează un trend ascendent, la nivel mondial, jumătate dintre cei chestionați afirmând că şi-ar face vaccinul, dacă acesta le-ar fi oferit săptămâna viitoare. În general, încrederea în vaccinuri este mai mare decât în noiembrie, arată studiul care precizează că britanicii sunt cei mai dornici să fie vaccinați, în proporţie de 78%, urmaţi de danezi, 67%. Franţa are cel mai mare procent de respondenți care au afirmat că nu şi-ar face vaccinul – 44%, însă proportia celor care au decis ferm că se vor vaccina s-a dublat faţă de luna noiembrie, de la 15% la 30%, în ianuarie”, precizează Reuters. „Europa ar putea ajuta să se producă vaccinul rusesc”, scrie publicația belgiană Le Soir, citându-l pe ministrul german al Sănătății. „Europa ar putea oferi o capacitate de producţie pentru vaccinul rusesc contra coronavirusului, Sputnik V. Rusia a solicitat un asemenea ajutor şi problema este studiată în acest moment în Germania şi în alte părţi în Europa”, a afirmat ministrul german. „Potrivit Moscovei, o cerere de aprobare a fost făcută la Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) în ianuarie. Conform unui studiu publicat marţi în revista specializată The Lancet, vaccinul rusesc prezintă o eficacitate de peste 91% contra coronavirusului”, amintește Le Soir. „În lume sunt 4.000 de variante Covid, iar producătorii de vaccinuri lucrează pentru a garanta imunitate”, spune subsecretarul guvernului britanic responsabil de campania de vaccinare, Nadhim Zahawi, citat de ziarul italian Il Fatto Quotidiano. Responsabilul britanic afirmă că toți producătorii, inclusiv Pfizer și AstraZeneca, încearcă să-și îmbunătățească vaccinurile pentru a asigura imunitatea chiar și împotriva noilor tulpini ale COVID-19. Zahawi consideră că „este foarte puțin probabil” ca vaccinurile actuale să nu fie eficiente împotriva variantelor actuale ale virusului, „mai ales când vine vorba de cazuri grave și spitalizări”. În lupta contra cronometru împotriva coronavirusului, lumea medicală încearcă soluții care în urmă cu câteva luni păreau imposibile, precum asocierea mai multor tipuri de vaccinuri. Astfel, Universitatea Oxford demarează un test clinic cu 820 de participanți, în cursul căruia sunt inoculate vaccinuri AstraZeneca și Pfizer, la diferență de 12 săptămâni, informează The Guardian. „Cercetătorii vor să afle dacă protecția oferită de vaccinurile alternate este similară, mai bună sau mai slabă comparativ cu inocularea aceluiași vaccin. Există o posibilitate ca injectarea a două vaccinuri diferite să ofere o protecție mai bună în fața variantelor de Covid care au apărut în Marea Britanie, Africa de Sud și Brazilia”, mai arată The Guardian.
Criza coronavirusului se află de altfel și pe agenda videoconferinței liderilor UE, care va avea loc la sfârșitul acestei luni. Purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European, Barend Leyts, citat de publicația New Europe, a precizat pe Twitter că „Pe 25 februarie, ora 3 pm, președintele EUCO va fi gazda unei videoconferințe EU27 pe tema coordonării în privința COVID-19. Discuția va fi urmată de o a doua videoconferință EU27 pe 26 februarie ora 09am, pe tema securității și apărării și a Vecinătății de Sud”.
Întorcând privirea spre situația din Rusia, unde ample proteste au fost organizate pe fondul arestării liderului opoziției, Alexei Navalnîi, presa se întreabă cum va evolua situația pe viitor. CNBC comentează că „ce se va întâmpla în Rusia depinde de amploarea protestelor, dacă Vestul va decide să pedepsească Rusia, și de modul în care Kremlinul răspunde tulburărilor tot mai mari din țară”. „Condamnarea lui Navalnîi a fost amplu criticată de guvernele vestice, dar SUA și Europa au renunțat rapid să amenințe Rusia cu sancțiuni suplimentare, limitându-se să solicite eliberarea imediată și necondiționată a lui Navalnîi”. „Experții avertizează că cel mai îngrijorător lucru pentru Putin este faptul că protestele de până acum au reflectat și nemulțumirea publică față de clasa conducătoare a Rusiei, corupție extinsă, cleptocrație și un declin al standardelor de viață”, mai arată CNBC.
Proteste au loc și în Turcia, unde numeroși studenți și profesori de la Universitatea Bosfor din Istanbul, dar și din alte orașe, își exprimă în stradă nemulțumirea față de numirea rectorului Melih Bulu, amintește La Libre Belgique. „Legăturile din trecut ale noului rector cu partidul lui Erdogan și numirea lui fără consultare cu consiliul de administrație al universității au provocat consternare”. În replică, președintele Recep Tayyip Erdogan a etichetat studenții care manifestau în toată țara ca fiind „teroriști” și i-a acuzat că „nu respectă într-adevăr valorile naționale și morale ale țării noastre”. Liderul turc a susținut că autoritățile nu vor permite mișcărilor studențești să se transforme în proteste anti-guvernamentale precum cele din 2013, cunoscute sub numele de mișcarea Gezi, care l-au vizat în perioada în care era prim-ministru. Iar ziarul turcesc Sabah publică un editorial sub titlul „Cei care participă la proteste își imaginează unde vor duce acestea țara?”. Autorul, participant la protestele studențești din Turcia din aprilie 1960, își amintește de revolta tinerilor care s-a transformat într-o lovitură de stat militară, soldată cu spânzurarea premierului Adnan Menderes și a altor membri ai guvernului. „Nu ne-am gândit ce o să fie după aceea. Dacă am fi știut că am pornit o lovitură de stat militară… Dacă am fi știut că Adnan Menderes, Fatin Rüştü Zorlu și Hasan Polatkan vor fi executați… Dacă am fi putut anticipa că vom crea astfel de situații, cu siguranță nu am mai fi ieșit în Piața Baiazid”, rememorează acele momente editorialistul turc.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
