Criza coronavirusului, cu accent pe eforturile globale pentru vaccinare adoptarea de către Parlamentul European, a Mecanismul de redresare şi rezilienţă, dar și cea de-a doua tentativă de a-l pune pe acuzare pe fostul președinte american, Donald Trump, se află printre principalele subiecte abordate de presa internațională. Cea de-a doua fabrică europeană de vaccinuri anti-COVID Pfizer/BioNTech și-a început producția în Germania, la Marburg, scrie Deutsche Welle. „Compania a început să producă ingredientul activ, mRNA. După purificare, sunt adăugate lipide pentru formarea nanoparticulelor – vehiculul de livrare al medicamentului. Produsul purificat și concentrat va fi livrat apoi unui partener de producție pentru completare în condiții sterile”. Principala fabrică în care este produs vaccinul se află în Belgia, la Puurs. Fabrica din Marburg va începe să livreze pe piață primele doze la începutul lunii aprilie, urmând ca în prima jumătate a anului să producă aproximativ 250 de milioane de doze, mai arată Deutsche Welle.
Vaccinul de la AstraZeneca poate fi administrat și persoanelor de peste 65 de ani, scrie Le Soir, citând comitetul de experţi privind vaccinurile al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În recomandările sale foarte aşteptate privind acest vaccin, Grupul strategic consultativ de experţi ai OMS privind vaccinarea (SAGE) recomandă de asemenea utilizarea sa „chiar dacă sunt prezente variante într-o ţară”.
Între timp, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE trebuie să se implice mai mult pentru a stimula producțiaade vaccinuri, arătând că procesul a fost abordat inițial cu „prea mult optimism”. „Am subestimat dificultăţile privind producţia de masă. Am fost prea optimişti în ceea ce privește producția şi probabil prea încrezători că ce am comandat va fi livrat la timp”, a spus responsabilul european, citat de The Guardian. „UE nu este acolo unde își dorește să fie” cu programul de imunizare. „Am întârziat cu autorizarea și trebuie să ne întrebăm de ce s-a întâmplat acest lucru”, a mai afirmat Ursula von der Leyen. Cei 27 de membri ai Uniunii Europene au administrat cel puțin o doză de vaccin la doar 4% din populația totală, comparativ cu 66% în Israel, 19% în Marea Britanie și 13% în Statele Unite, mai arată The Guardian. Pe de altă parte, directorul executiv al companiei Johnson&Johnson, producătorul unui alt vaccin care așteaptă autorizarea Agenției Europene a Medicamentului, susține că este posibil ca oamenii să se vaccineze anual împotriva COVID-19, timp de mai mulți ani. Alex Gorsky a declarat pentru postul american CNBC că „fiecare mutație a virusului poate avea un impact asupra abilității sale de a evita anticorpii sau de a avea un răspuns diferit nu doar la tratament, ci și la vaccin”.
În contextul în care livrările de vaccinuri la nivelul Uniunii Europene se mențin sub nivelul estimărilor inițiale, mai multe țări recurg la măsuri pentru a limita răspândirea coronavirusului. Germania ia în calul prelungirea, până în luna martie, a restricțiilor anti-COVID care expiră pe 14 februarie, notează Der Spiegel. Deși inițial propunerea era ca restricțiile să fie extinse încă o lună, reprezentanții celor mai multe landuri cer devansarea relaxării cu o săptămână, mai exact din 7 martie. O decizie referitoare la ce măsuri de relaxare ar putea fi luate va fi anunțată pe 3 martie, mai scrie Der Spiegel.
Efectele pandemiei asupra economiei europene vor putea fi combătute mai ușor în urma planului de relansare, aprobat de Parlamentul European. Instrumentul de Relansare şi Rezistenţă (RRF), în valoare de 672,5 miliarde de euro, reprezintă cea mai importantă parte a planului de redresare post-pandemie „Viitoarea Generaţie UE”, notează La Libre Belgique. „Această mare anvelopă de subvenţii şi împrumuturi trebuie să permită, din acest an financiar, în fiecare stat membru, un program precis de reforme şi de investiţii, pentru o relansare pe care Europa o vrea verde şi digitală. Statele membre care vor să beneficieze de ea trebuie să prezinte un plan de investiţii şi de reforme conform unei serii de priorităţi stabilite de UE. Aceasta merge de la obiectivele de rezilienţă (economică, socială etc.) la eforturile pentru o productivitate mai mare şi o competitivitate sporită, trecând prin coeziunea socială şi teritorială. Comisia va verifica de asemenea, în fiecare plan naţional, că minim 37% din cheltuieli sunt pentru climă şi 20% participă la tranziţia digitală”, mai arată la Libre Belgique.
Sub titlul „O zi grea pentru Trump”, The New York Times scrie că „Procesul de condamnare începe dur pentru Donald Trump”. „În timpul dezbaterilor pe tema primei puneri sub acuzare a lui Trump, procentul americanilor care se declarau de acord cu demiterea sa din funcție nu a depășit niciodată procentul de 50%”, amintește publicația americană și precizează că la al doilea proces mai multe sondaje indică faptul că aproximativ 56% dintre americani sunt de acord cu condamnarea fostului locatar al Casei Albe. În pledoaria din Senat, democrații au acuzat implicarea lui Donald Trump în evenimentele violente din 6 ianuarie de la Capitoliu. În replică, republicanii au susținut că oponenții lui Donald Trump „continuă procedura de condamnare în contexul unei răzbunări cu substrat politic”, mai amintește The New York Times.
Analizând relațiile dintre Europa și China, cu accent pe summitul 17+1 organizat de Beijing, publicația Politico din Belgia titrează „Strategia est-europeană a Chinei a fost întâmpinată cu răceală”. „Tacticile de tip ‘dezbină și domină’ din Europa de Est ale Chinei întâmpină probleme. Platforma ’17+1′, înființată de China în 2012 pentru a-și consolida relațiile cu 17 state din Europa Centrală și de Est (ECE), a părut marți a fi clar doar un ’11+1′, când jumătate din cei 12 lideri naționali din UE invitați în club nu s-au prezentat pentru a-l omagia pe președintele chinez Xi Jinping. E un regres diplomatic dureros pentru Xi, care avea de jucat o carte ‘dezbină și domină’ de prima clasă prin oferta de a dubla în cinci ani importurile alimentare ale Chinei din Europa de Est”. Poltico comentează că „Formatul ’17+1′ era tradițional un forum prin care Beijingul presa pentru a-și extinde influența în ECE prin promisiuni de investiții legate de Inițiativa Centură și Drum, un proiect gigantic de infrastructură și transport menit a lega China de piețele UE”.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
