Duminică au avut loc alegeri parlamentare în Kosovo, unde după prelucrarea a 98,1% din voturi Mişcarea de Autodeterminare (Lëvizja Vetëvendosje) condusă de Albin Kurti a obţinut 48,17% din sufragii – scrie Politico. Din anul 1999 până în prezent, niciun partid nu a reuşit un scor electoral atât de bun, de când regiunea a obţinut de facto independenţa faţă de Serbia.
Cu mai puţin de un an în urmă coaliţia guvernamentală condusă de Kurti s-a destrămat după ce Liga Democrată din Kosovo (LDK) s-a retras din guvern. Atunci premierul a demisionat după numai o lună de guvernare. Cele două partide au avut dispute mari începând de a doua zi după formarea guvernului. Primul conflict a avut loc atunci când guvernul Statelor Unite, condus la acea vreme de fostul preşedinte Donald Trump, a încercat să facă presiuni asupra lui Kurti să accepte o reconciliere sârbo-kosovară. Premierul cosovar însă, care ducea o politică antisârbească, a refuzat această ofertă (pe vremea aceea Trump încerca să-şi îmbunănătăţească şansele la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2020 prin dezamorsarea unor conflicte cum erau cel sârbo-kosovar, sau cel arabo-israeliean). În legătură cu acest caz cele două partide aveau neînţelegeri şi în legătură cu reducerea taxelor vamale asupra mărfurilor sârbeşti (ca răspuns la veto-ul sârbesc pentru intrarea Kosovo în Interpol, guvernul de la Priştina a stabilit taxe vamale de 100% pentru produsele sârbeşti). Ultima picătură în pahar a fost demiterea de către Kurti a ministrului de interne (membru LDK) pentru că acesta a militat public pentru introducerea stării de necesitate din cauza pandemiei de coronavirus, deşi în ţară au fost înregistrate doar 22 de cazuri de infecţie cu Sars-Cov-2. Declararea stării de urgenţă însă ar fi mărit spaţiul de manevră al preşedintelui Hashim Thaci, un politician de dreapta care are relaţii tensionate cu Kurti.
După acest moment LDK la numai 7 săptămâni după formarea guvernului a ieşit din coaliţie şi a înaintat o moţiune de cenzură împotriva guvernului, care a şi fost votată de parlament. Acţiunea a fost sprijinită şi de preşedintele Hashim Thaci care s-a bucurat de susţinerea lui Trump. Până în luna iunie, Kurti a rămas în funcţia de prim-ministru interimar, când a predat puterea lui Avdullah Hotit de la LDK, ales premier de parlament.
În decembrie însă a intervenit o răsturnare de situaţie după ce Curtea Constituţională din Kosovo a decis că alegerea premierului de către parlament din iunie a fost contrară legii fundamentale. Hoti a fost ales prim-ministru datorită faptului că a primit şi votul deputatului Efrem Arifi, cel care în anul 2018 a fost condamnat pentru delapidarea a 26.000 de euro la o societate civică.
Curtea a stabilit că Arifi nu avea dreptul să voteze, pentru că potrivit unei legi în vigoare, timp de trei ani nu poate să-şi exercite drepturile conferite de calitatea de deputat cel care a avut o condamnare penală. Fără votul deputatului Arifi însă nu a existat majoritatea cerută pentru alegerea premierului. Atunci s-a decis convocarea alegerilor anticipate pentru data de 14 februarie.
În noiembrie anul trecut şi preşedintele Thaci a demisionat, după ce a fost acuzat de săvârşirea faptelor de crime de război şi crime împotriva umanităţii de procuratura specială din Haga.
Pe baza rezultatelor alegerilor de duminică, susţinerea Mişcării de Atodeterminare aproape s-a dublat față de alegerile precedente, iar sprijinul popular al LDK s-a redus la jumătate, totalizând doar 13% din voturi.
Acesta va fi primul caz când cele două mari partide, Partidul Democrat din Kosovo (în culorile căreia Hashim Thaci a fost ales preşedinte) şi LDK nu vor fi la putere, pentru că după toate probabilităţile Kurti nu va avea nevoie de niciunul dintre aceste partide pentru a forma majoritatea necesară în parlament.
Conform observatorilor Mişcarea de Autodeterminare este un partid de centru-stânga cu unele accente naţionaliste.
Székely Ervin, RADOR
