Parlamentul Cehiei a amânat momentan decizia despre achiziţia publică privind construcţia unui nou reactor nuclear în localitatea Dukovany – scrie Politico. Motivul ar fi avertizarea serviciilor secrete cehe şi americane cum că r0ealizarea investiţiei ar reprezenta mari riscuri dacă firme ruseşti sau chinezeşti ar câştiga licitaţia. Valoarea construcţiei ar fi 6,2 miliarde de euro, dar problema principală este că doar oferta rusească corespunde cerinţelor tehnice. Un deputat al Opoziţiei însă susţine că acest lucru reprezintă un pericol mare pentru securitatea naţională, pentru că ţara ar depinde şi mai mult de energia rusă, ceea ce ar da posibilitatea Moscovei să şantajeze Cehia sau să comite faptă şi mai grave. Deputatul Partidului Pirat, care este şi vicepreşedintele Comisiei pentru Securitate şi Afaceri Externe a legislativului, a declarat că decizia trebuie să fie analizată foarte bine sub toate aspectele, pentru că este vorba despre un contract pentru 80 de ani. Jan Lipavský a adăugat: „Pentru Rusia ţările membre NATO sunt state inamice, iar Rosatom (firma care ar construi reactorul) aparţine de serviciile secrete ruseşti, de aceea Kremlinul nu poate să primească acest contract”.
Premierul Andrej Babiš doreşte să creeze un consens politic în favoarea investiţiei, având în vedere că odată votată, decizia va trasa direcţia pentru mai multe guverne care vor urma. Pe de altă parte, ministrul industriilor Karel Havliček a declarat după întâlnirea cu deputaţii că Moscova şi Beijingul nu sunt sub semnul egalității în ceea ce priveşte riscurile de securitate, iar guvernul ceh are posibilitatea ca în cursul tratativelor „să apese pedala de frână”, dacă consideră că interesele naţionale ar putea fi afectate. Dar eliminarea prea multor ofertanţi ar duce la scăderea competitivităţii şi contractul trebuie aprobat de autorităţile pentru concurenţă ale Uniunii Europene. Un deputat care a solicitat anonimat a declarat pentru publicaţie că eliminarea Chinei din competiţia ar fi un gest atât pentru Opoziţie, cât şi pentru preşedintele american Joe Biden. În ochii Washingtonului China este un postav roşu.
Preşedintele Miloš Zeman şi Partidul Comunist care oferă sprijin parlamentar guvernului sunt de partea Rusiei. Din acest motiv cei care contestă tot programul nuclear vor să câştige timp, invocând pandemia. Astfel s-ar putea ca problema să fie decisă doar la vară, când Zeman nu va mai fi în funcţie.
Cu constructorul rus Rosatom sunt probleme şi în Ungaria, unde guvernul condus de Orbán Viktor a încheiat în anul 2014 un contract cu firma rusească pentru dezvoltarea şi modernizarea centralei nucleare de la Paks. Investiţia trebuia să fie finalizată în 2022, dar după toate probabilităţile doar în anul 2026 va putea fi pusă în funcţiune.
Proiectul Paks – 2 a fost privit cu suspiciune de la început de Opoziţie şi de presa independentă, mai ales din cauză că guvernul a secretizat pentru 30 de ani toate documentele lucrărilor. Recent în Comisia pentru Dezvoltare Sustenabilă a Parlamentului Ungariei, deputatul partidului Dialog pentru Ungaria, Kocsis-Cake Olivió a pus o întrebare însărcinatului special al guvernului pentru centrala nucleară de la Paks, Süli János. Întrebarea se referea la termenul recuperării investiţiei – scrie Népszava. Kocsis-Cake a spus că guvernul a motivat necesitatea dezvoltării capacităţii centralei nucleare cu majorarea preţului energiei electrice, dar preţul a scăzut în ultima perioadă. Reprezentantul guvernului nu a fost de acord cu această abordare. Potrivit agenţiei de presă MTI Süli a susţinut în şedinţă că cele două reactoare sunt planificate pentru 60 de ani şi în acest timp vor aduce un profit anual de 7,35%. În opinia oficialului în ceea ce priveşte investiţia nu sunt probleme, şi a repetat că preţul acesteia este 12,5 miliarde de euro. Kocsis-Cake Olivió însă a replicat că acest preţ – din cauza slăbirii monedei naţionale maghiare – azi nu mai este de 3000 de miliarde de forinţi, cât a fost la momentul semnării contractului, ci de 4000 de miliarde de forinţi şi a calificat scandalos contractul încheiat de guvernul maghiar în 2014. În opinia sa, statul maghiar niciodată nu va recupera aceşti bani. Acesta a adăugat că odată cu încheierea contractului, Ungaria a contractat un credit de 10 miliarde de euro de la Rusia la o dobândă care este mai mare decât cea de pe pieţele financiare.
Observatorii vieţii politice maghiare sunt de părere că după încheierea contractului privind investiţia de la Paks, atitudinea guvernului maghiar a devenit mai conciliantă cu Moscova şi de mai multe ori a luat poziţie împotriva sancţionării Rusiei de către UE.
Székely Ervin, RADOR
