Strategia UE anti-pandemie, politica externă americană sub noua administrație și derapajele europene în materie de drepturile omului se numără azi printre temele favorite ale presei internaționale.
„Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen dorește să se asigure că toți europenii au șanse echitabile de a ieși din criza pandemiei, dar pentru asta trebuie să deschidă «robinetul» pachetului de redresare”, transmite Euronews. Von der Leyen își propune „să facă Europa mai verde, mai digitală și mai incluzivă”, ceea ce necesită „un impuls coordonat adus investițiilor în infrastructura ecologică. Ar putea crește PIB-ul timp de 15 ani cu aproximativ 0,7% anual, creând milioane de slujbe noi”. Agenția italiană de știri ANSA informează: „Comisia Europeană cere statelor membre să revină la o abordare coordonată a libertății de circulație a persoanelor și a mărfurilor”, în condițiile în care Germania, Belgia, Ungaria, Finlanda, Danemarca și Suedia impun măsuri „prea restrictive” la frontierele lor. În ceea ce priveşte certificatul de vaccinare, Comisia afirmă că „dorim o abordare digitală europeană de uz medical. Însă vaccinarea nu poate deveni o obligație în caz de călătorie. Chiar și cei nevaccinați trebuie să poată călători folosind teste și carantina”. Tot o agenție italiană, AGI, relatează că premierul Mario Draghi a discutat cu cancelarul german Angela Merkel „despre coordonarea răspunsului european la pandemie, în special producția și distribuirea vaccinurilor”. Draghi și Merkel, cu „relația lor specială”, ar putea accelera răspunsul european pe frontul vaccinurilor, atât în privința producției cât și a distribuției, consideră AGI. Ziarul elen Kathimerini e îngrijorat de „riscurile unui al treilea val al pandemiei asupra zonei euro”. „Reglementările restrictive actuale menţin probabil activitatea economică cu aproximativ 6% sub nivelul normal. O prelungire de o lună după mijlocul lui martie – principala noastră ipoteză pentru începutul unei relaxări considerabile – ar limita rata medie anuală de creștere a PIB cu aproximativ 0,5%.” Totuși, „ce se va întâmpla dacă redresarea va fi întârziată semnificativ rămâne o întrebare deschisă”. Între timp Regatul Unit a anunțat deja un plan de relaxare, iar cotidianul britanic The Financial Times apreciază în editorialul său că el a reușit să atingă un „echilibru adecvat”. Redeschiderea în patru etape anunțată luni de premierul Boris Johnson va duce la o „ieșire definitivă din carantină nu mai târziu de finalul lui iunie”. „Foaia de parcurs” pune corect prioritate „pe informații în detrimentul termenelor, cu minim cinci săptămâni între etape – rezervând timp pentru a se reflecta la impactul celei anterioare”.
De peste Atlantic, ziarul The Washington Post avertizează că „cursa globală a vaccinurilor nu privește doar domeniul sanitar”, ci are și o fațetă geopolitică. Presa rusă de stat a „lansat o campania coordonată de dezinformare în America Latină pentru a semăna dubii despre vaccinurile occidentale, care ar fi periculoase și inferioare față de cel rusesc”. Un expert a calificat campania drept „una dintre cele mai mari pe care le-am văzut” și a prezis că „Rusia nu-și va supune niciodată vaccinul procedurilor de aprobare din SUA și UE”, iar în privința vaccinurilor chineze s-a declarat „chiar și mai sceptic”. Pe de altă parte, cotidianul The Wall Street Journal observă că UE va impune noi sancțiuni Rusiei în chestiunea lui Aleksei Navalnîi, și va continua cu noi măsuri împotriva Chinei pentru reprimările din Hong Kong, „semnalând astfel o schimbare a poziției a blocului, mai apropiată de cea a SUA”. Un document confidențial UE privind Hong Kong susține o mai strânsă cooperare cu SUA pentru exercitarea de presiuni asupra Chinei, iar sprijinul pentru noi sancțiuni impuse Rusiei a crescut rapid în urma vizitei tensionate a lui Josep Borrell la Moscova. Între timp diplomația americană și-a evaluat efectul propriilor sancțiuni impuse Rusiei pentru gazoductul Nord Stream 2, considerându-l „favorabil”, informează agenția rusă TASS. Departamentul de Stat al SUA ar fi admis de asemenea că se opune proiectului „exclusiv din considerente geopolitice”. „O a doua salvă de sancţiuni”, a aplicat Washingtonul și juntei militare din Myanmar, unde la trei săptămâni după puci continuă protestele masive, scrie ziarul francez Le Monde. „Nu vom ezita să luăm noi măsuri contra celor care comit acte de violenţă şi reprimă voinţa poporului”, a avertizat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken. Săptămânalul parizian Le Point arată că SUA au îndemnat luni Iranul să se supună „complet” controalelor Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice. Joe Biden a promis să se alăture din nou acordului nuclear din 2015, dar cu condiţia ca Teheranul să revină în prealabil la respectarea prevederilor lui; Iranul cere, din contră, ridicarea sancţiunilor înainte de a respecta din nou angajamentele din acord. Revista americană de politică externă Foreign Affairs atrage atenția asupra problemei regionale care periclitează acordul nuclear: Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au interesul de a sabota relațiile SUA-Iran și, pentru a repara acordul, Biden va trebui mai întâi să le modifice pozițiile pentru a-i transforma în parteneri. Nici relațiile cu China nu sunt mai puțin complicate, constată o altă revistă americană, The Hill. „Administrația Biden se confruntă cu o dilemă politică enormă: să-i pună sub acuzare pe conducătorii chinezi [pentru crimele contra uigurilor din Xinjiang] sau să ignore această imensă provocare morală din partea Chinei și să fie acuzată, inclusiv de presa pro-Biden, de ipocrizie extremă în privința drepturilor omului.”
Și în Europa fac vâlvă o serie de derapaje în materie de drepturile omului. France 24 informează că „unul dintre cei trei bărbaţi acuzaţi de uciderea jurnalistei malteze anticorupţie Daphne Caruana Galizia în 2017 a fost condamnat la 15 ani de închisoare”. Galizia, care ancheta corupţia la cel mai înalt nivel din Malta, a fost ucisă de o bombă. Asasinatul a dus în 2019 la demisii de răsunet, între care a premierului, a șefului său de cabinet și a ministrului turismului. Portalul european EUobserver titrează că „România neagă că a forțat o barcă cu emigranți să se întoarcă în apele turcești”, „în ciuda unei filmări în care [o navă românească] poate fi văzută blocând o barcă cu emigranți în Marea Egee”. Acuzația e de fapt aceea că ambarcațiunea ministerului român de interne doar a oprit o barcă gonflabilă cu zeci de refugiați și a făcut manevre periculoase pe lângă ea, după care a sosit paza de coastă grecească, cea care ar fi recurs efectiv la respingerea bărcii înapoi în apele turcești. MAI a negat într-o scrisoare către Frontex că ar fi „efectuat sau observat” orice fel de respingeri. Agenția sârbă BETA transmite că Parlamentul European l-a invitat pe premierul Sloveniei, Janez Janša, să participe la o dezbatere pe tema situației presei din țara sa. Janša e acuzat că prin intermediul presei de stat poartă o campanie de intimidare pentru a „înăbuși criticile la adresa guvernului”, portalul Politico vorbind despre „atmosfera de teamă și autocenzură din rândul jurnaliștilor independenți din Slovenia”. Astfel de derapaje dau apă la moară unor regimuri autoritare. Ministrul belarus de externe Vladimir Makei, citat de agenția rusă Ria Novosti, a condamnat la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului faptul că „pretențiile țărilor occidentale la rolul de supraveghetor internațional și de mentor global în probleme legate de aplicarea drepturilor omului în alte țări arată ca o tactică bine gândită de a distrage atenția de la propriile lor probleme. Încălcările Poloniei, Lituaniei, Cehiei și ale multor alte țări europene ale propriilor angajamente în domeniul drepturilor omului ar putea fi înşiruite cu orele”. El a arătat cu degetul Belgia, Germania, Spania, Olanda, Polonia și Franța pentru „represaliile forţelor de poliție” la „revoltele de stradă”. Pe această temă publică o amplă analiză publicația bulgară Sega, sub titlul „Rusia împreună cu Turcia nu fac o Bulgarie”. Criticate de UE pe tema drepturilor omului, Rusia și Turcia formează de aproape cinci ani „o axă comună de influență, ceva de genul unei pârghii în mâinile a două regimuri autoritare care au interese similare în a se opune Europei”. Or, legat de pârghii, Arhimede a spus: „Dați-mi un punct de sprijin și voi muta Pământul din loc”. Rusiei și Turciei le rămâne deci „să găsească un punct de sprijin, pentru a demonstra că există țări în inima Europei care stau chiar mai rău decât ele”. Pornind de la statisticile condamnărilor CEDO, raportate însă și la mărimea populației, Bulgaria (cu 95 de încălcări dovedite ale drepturilor omului la 1 milion de locuitori) depășește Turcia (40) și Rusia (19), chiar și dacă ar fi socotite la un loc. „Se pune întrebarea: ce îl îndreptățește pe premierul bulgar Boiko Borisov să atace Rusia în cazul Navalnîi, dacă propria sa țară în cei 11 ani de guvernare ai săi e cel mai mare recidivist privind încălcarea drepturilor omului?” Și, da, Arhimede a avut dreptate, conchide Sega.
Andrei Suba, RADOR
