La nouă ani de la întrerupere, experimentul traductologic al Institutului Cultural Român, coordonat de scriitorul și traducătorul Florin Bican la Palatele Mogoșoaia, este din nou în planul de programe al ICR și, implicit, în bugetul instituției pentru 2021.
Principalul motiv al relansării celebrului program de burse pentru traducători ai literaturii române este același care a stat și la prima temelie, explicat și de poeta Floarea Țuțuianu în volumul „Got My MOGO Working. Mogoșoaia 2006-2010”: „Literatura nu e nici pictură, nici muzică. Neavând un limbaj universal, are nevoie la export de un pașaport de traducere. ICR-ul și-a asumat un rol îndrăzneț de a exporta cultură. Filmul se face greu, dar se exportă ușor și foarte bine, muzica și artele vizuale, la fel. Cu literatura e mai greu. Iar cu poezia, cel mai greu”.
Un catalizator a fost și această perioadă pandemică, dificilă și neprielnică proiectelor cu expunere offline, cu participarea fizică a unui public numeros, dar care a provocat numeroase sesiuni de brainstorming pentru continuarea misiunii cu succes a ICR în lume, aceea de a promova cultura și civilizația română. De asemenea, semnalul public tras de unii oameni de cultură interesați de promovarea literaturii române a readus în atenția Institutului acest program de burse.
Astfel, România are nevoie și acum este momentul acestor veritabili ambasadori ai creativității literare românești, traducătorii. Formați în „răsadnița de la Mogoșoaia”, cum mai numea programul Florin Bican, unii dintre ei sunt cei care, și în 2021, traduc opere românești din lista celor peste 100 de volume care beneficiază de sprijinul ICR, prin alt program extrem de util literaturii românești, TPS – Centrul Cărții.
„«Efectul Mogoșoaia» a însemnat autori români apăruți la edituri din străinătate precum Cioran, Eliade, Noica, Gabriela Adameșteanu, Nora Iuga, Ana Blandiana, Filip Florian, Petru Cimpoeșu, Dinu Flămând, Gabriel Chifu. Dorim ca acest efect să nu se estompeze, sprijinim traduceri în număr record, dar la fel trebuie să sprijinim și formarea traducătorilor, pentru că, tot în mărturiile autorilor români invitați în programul de la Mogoșoaia, Petre Barbu spunea că, până la urmă, este un program de marketing cultural (…), îi atragi în România pe acești traducători și îi «virusezi» cu speranța că vor «infecta» editurile străine cu literatura română”, susține Mirel Taloș, președintele interimar al Institutului Cultural Român.
Demersurile instituționale pentru acest proiect includ modificarea regulamentului de burse ale ICR, prin includerea proiectului Bursele ICR – Mogoșoaia în programul de burse pentru traducători. Echipa Institutului Cultural Român lucrează la configurarea acestui program, astfel încât acesta să poată demara în vara acestui an.
