Începând de anul trecut, odată cu apariția pandemiei noului coronavirus, Andrei, un român în vârstă de 32 de ani infestat cu HIV încă din copilărie, nu s-a mai putut prezenta la controlul regulat pe care și-l făcea.
„Acesta a fost primul lucru care mi-a provocat o stare generală de frustrare și teamă”, povestește Andrei. „După aceea, m-am mai obișnuit cu gândul că va trebui să îmi continuu tratamentul antiviral pe nevăzute, fără să știu dacă limitele sunt în regulă sau dacă terapia funcționează”.
Săptămâna aceasta se împlinește un an de când România a raportat primul său caz de COVID-19, iar asta a făcut ca sectorul medical din această țară, și așa strâmtorat, să își concentreze atenția asupra îngrijirii pacienților bolnavi de COVID-19. Drept rezultat, multor pacienți care suferă de alte boli – inclusiv de cancer – fie li s-a refuzat tratamentul de care aveau atâta nevoie, fie nu s-au mai putut prezenta la controlul regulat, temându-se să nu se infecteze.
„Mulți dintre cunoscuții care sufereau de aceeași boală au pierdut bătălia împotriva bolii din cauză că nu au mai putut fi tratați și n-au mai avut acces în spitale sau la specialiști”, a declarat Andrei agenției Associated Press. El însă nu a dorit să își spună numele întreg din cauza proastei ‚reputații’ a maladiei de care suferă.
Guvernul român recunoaște problema și a anunțat planuri vizând reorganizarea spitalelor din țară, astfel încât tot mai mulți pacienți care nu suferă de COVID-19 să poată beneficia de tratamentul de care au nevoie.
Aceste tentative de reformare a sistemului sanitar survin tocmai când țara se confruntă cu un al treilea val de infecții, iar procesul de vaccinare se desfășoară lent în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, din care și România face parte.
„Pacienții care nu suferă de COVID-19 nu s-au prezentat la tratamentul lor obișnuit din cauză că le-a fost teamă să nu se infecteze”, a declarat pentru AP Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Anterior, ea a spus că s-au exercitat „numeroase presiuni pentru ca numărul de paturi destinat bolnavilor de COVID-19 să fie cât mai mare”.
Cu o populație de peste 19 milioane de locuitori , România a raportat 792.000 de infecții cu COVID-19 și peste 20000 de decese.
Ministerul român al Sănătății afirmă că programul vizând reorganizarea spitalelor este menit să creeze zone separate roșii și verzi, astfel încât atât pacienții care nu suferă de COVID-18, cât și cei infectați cu acest virus să poată beneficia fără niciun fel de diferențiere de tratamentul de care au nevoie.
Într-un interviu la Spitalul Colentina din București, Victor Cauni, directorul interimar al spitalului, a declarat că, pe viitor, ”serviciile de tratament medical vor trebui să se obișnuiască și cu COVID-19, astfel încât să nu îi „discrimineze” pe ceilalți pacienți”.
„Ne place sau nu, avem mai mulți pacienți bolnavi de alte boli comparativ cu cei bolnavi de COVID-19”, a spus el. “Trebuie să rămânem cel puțin parțial deschiși și pentru ei. Noi îi discriminăm pe pacienții bolnavi de alte boli grave”. Scoțând în evidență prolema, Cauni a subliniat că secția de urologie obișnuia să aibă lunar între 400 și 500 de intervenții chirurgicale, dar anul trecut abia dacă a mai avut vreo 50.
“Anul trecut, acești pacienți nu erau primiți în spital, urmând să fie eventual transferați la alte spitale, dar nu mulți reușeau să găsească o soluție“, a spus Cauni. “Nu poți funcționa ca spital exclusiv pentru COVID-19“, a mai adăugat el. “Aici avem multe alte secții importante”.
Schimbările organizatorice din spitalele românești survin pe fondul unor îngrijorări tot mai mari legate de noile variante ale virusului, printre care și cea descoperită pentru prima dată în Regatul Unit, variantă despre care cercetătorii susțin că este mai contagioasă și mai letală.
România se confruntă cu toate aceste probleme, ea fiind totodată și țara cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din UE comparativ cu PIB-ul său, respectiv, numai 5,2%, când media la nivelul organizației este de aproape 10%.
Potrivit statisticilor UE, România deține deja cea mai înaltă rată a deceselor în rândul persoanelor sub 75 de ani, decese care ar putea fi prevenite.
În cadrul unei videoconferințe avute săptămâna trecută cu directori de spitale și cu oficiali din sectorul public de sănătate, ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, a explicat eforturile de reorganizare a spitalelor.
“Pandemia nu a eliminat toate celelalte probleme de sănătate, fie ele grave sau cronice”, a spus Voiculescu. “Trebuie să ne asigurăm că toți ceilalți pacienți au acces la tratamentul medical de care au nevoie“.
Andrei, care s-a infectat cu HIV în copilărie, când fusese internat în spital pentru altceva, spune că, în opinia lui, e “unul dintre norocoși”.
Anul trecut, el a reușit să plătească în sectorul privat pentru o serie de analize, dar se teme că pe viitor nu prea mai are șanse să revină la un control al bolii sale mai bine ținut sub observație.
“Situația este gravă”, spune el. “Dacă îmi fac tratamentul după ureche, fără niște vizite lunare și fără niște analize prin care să se poată verifica dacă el este cel corect… atunci deznodământul nu poate fi decât unul singur – pierderea vieții”.
Articol de Nicolae Dumitrache și Stephen McGrath
Traducerea: Alexandru Danga
MINNEAPOLIS STAR TRIBUNE (SUA) – 27 februarie
