Fostul preşedinte francez, Nicolas Sarkozy a primit o condamnare pentru corupţie la pedeapsa închisorii de trei ani, dintre care un an cu executare şi doi ani cu suspendare. Decizia nu este definitivă, fostul preşedinte a făcut recurs – scrie Le Monde.
Sarkozy a fost găsit vinovat de comiterea infracţiunii de trafic de influenţă. Potrivit instanţei, în anul 2014 Sarkozy împreună cu avocatul său au încercat să mituiască un judecător al Curţii Supreme pentru a obţine informaţii despre un alt caz judiciar. În luna decembrie, procurorii au cerut condamnarea fostului preşedinte la patru ani de închisoare, dintre care doi cu executare şi doi cu suspendare. Acest caz este doar unul dintre mai multele procese penale declanşate împotriva politicianului şi primul care a ajuns în faza de judecată. Sarkozy – care a condus Franţa între anii 2007 şi 2012 – și-a susţinut nevinovăţia şi a considerat că acuzaţiile împotriva sa reprezintă o mârşăvie.
Cazul judecat acum în prima instanţă are legătură cu alte cauze. După ce Sarkozy a pierdut alegerile prezidenţiale din anul 2012 în fața lui François Hollande, procuratura a început cercetările împotriva sa pentru că exista suspiciunea că în campania prezidenţială din anul 2007 acesta ar fi primit fonduri în secret de la regimul fostului preşedinte libian, Muammar al-Gaddafi. Potrivit BBC în cadrul cercetărilor, în perioada anilor 2013 – 2014 autorităţile au interceptat convorbirile telefonice dintre Sarkozy şi avocatul său Thierry Herzog. Cei doi bănuiau că telefoanele lor sunt interceptate, de aceea fostul preşedinte folosea un telefon pentru a discuta cu avocatul, care era înregistrat pe numele şi pe adresa unui fost coleg de şcoală al lui Herzog, Paul Bismuth. Din discuţiile interceptate rezulta că Sarkozy dorea să obţină informaţii confidenţiale despre aşa numitul caz Bettancourt de la un judecător al Curţii Supreme, Gilbert Azibert. În acel caz Sarkozy a fost acuzat că profitând de starea psihică a moştenitoarei imperiului cosmetic L’Oréal, Liliane Bettancourt, a convins-o pe aceasta să sprijine campania sa electorală din anul 2007. Până la urmă acest caz a fost clasat. Pe parcursul interceptărilor însă cazul Bettancourt nu fusese încă închis şi Sarkozy i-a promis lui Azibert că va interveni în favoarea sa pentru a fi numit la Monaco. De altfel, Sarkozy şi Herzog sunt prieteni, cunoscându-se de la vârsta de 21 de ani. Azibert îl cunoştea pe Sarkozy prin intermediul lui Herzog. În timpul mandatului lui Sarkozy, Azibert a lucrat la Ministerul Justiţiei, după care a fost numit la Curtea Supremă.
Până la urmă Sarkozy nu a intervenit pentru Azibert, dar conform informaţiilor agenţiei de ştiri MTI, motivul renunţării a fost faptul că a aflat că telefoanele lui au fost interceptate. Fostul preşedinte în cursul procesului a susţinut că Azibert nu a primit nimic de la el şi nu a intervenit în nicio formă pentru acesta. The New York Times însă scrie că potrivit legislaţiei franceze procurorii nu trebuie să demonstreze că obiectul unui pact de corupţie s-a şi realizat, este de ajuns pentru condamnare dacă se dovedeşte că a existat o astfel de înţelegere. Procuratura a solicitat condamnarea celor trei: Sarkozy, Herzog şi Azibert. Pe primii doi pentru corupţie, iar pe al treilea pentru încălcarea legislaţiei privind secretul profesional, în plus a solicitat ca Herzog să primească interdicţia de a exercita profesia de avocat pentru o perioadă de cinci ani. Sentinţa a fost identică în cazul tuturor inculpaţilor: trei ani de închisoare, dintre care unul cu executare şi doi cu suspendare.
Nicolas Sarkozy nu este primul preşedinte francez care a fost condamnat, începând cu anul 1958, de când a fost fondată a cincea republică franceză. Prima dată a fost condamnat Jacques Chirac în 2011, la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru că în perioada cât a fost primarul general al Parisului a comis abuz în funcţie şi a distribuit ilegal fondurile publice.
Pe Sarozy îl aşteaptă şi alte procese penale. La data de 17 martie va trebui să apară din nou în faţa instanţei împreună cu alţi 13 inculpaţi în aşa numitul caz Bigmalyon. În acest caz este acuzat că a depăşit bugetul electoral în campania din 2012, iar firma de PR Bigmalyon care a organizat mitingurile electorale a încercat să acopere încasările în plus cu facturi fictive şi cu o contabilitate dublă. În acest caz Sarkozy a fost reţinut pentru o scurtă perioadă în anul 2014.
Fostul preşedinte a recunoscut în mai multe interviuri date televiziunilor că a comis unele greşeli, dar susţine că nu este corupt şi că adversarii săi politici o folosesc justiţia pentru denigrarea sa. Partidul Republicanilor, din care Sarkozy face parte a declarat de mai multe ori că este solidar cu fostul preşedinte. Conform sondajelor de opinie, în rândul electoratului de dreapta Sarkozy în continuare este popular.
Székely Ervin, RADOR
