Aprobarea în UE a unui al patrulea vaccin este așteptată în săptămânile următoare, anunță Le Soir. Totodată, pe fondul apariției unor noi mutații virale, pentru identificarea noilor tulpini de coronavirus UE va acorda cel puțin 200 de milioane de euro pentru a ajuta statele membre să mărească volumul secvențierii genetice. În plus, Comisia Europeană va prezenta proiectul unui pașaport verde care să ateste vaccinarea anti-Covid sau testele negative, pentru facilitarea călătoriilor, adaugă Le Soir și subliniază că unele state, între care Franța, consideră prematură această dezbatere, când nici 5 % dintre europeni nu au fost vaccinați, însă alte țări, ca Spania sau Grecia doresc o adoptare rapidă, fiind nerăbdătoare să își salveze sezonul estival. Deși decizia rămâne la latitudinea fiecărui stat membru UE, în afara Europei, în Israel, „paşaportul verde” oferă avantaje pentru cei vaccinaţi, semnalează Der Spiegel. Pe măsură ce vaccinurile anti-Covid intră în circulație, revenirea economiilor și a societăților la normalitate, post-pandemie, va depinde de colaborarea dintre industrie și sectorul public și de valorificarea puterii datelor și tehnologiilor, inclusiv a inteligenței artificiale, scrie Financial Times. Acestea sunt printre motivele pentru care o serie de companii globale au fondat recent Emergent Alliance, o colaborare non-profit specializată în date, analize și tehnologie, care să ofere o viziune holistică a impactului pandemiei, prin analizarea efectelor asupra sănătății, a modului în care au reacționat guvernele, a schimbării comportamentului public și a efectelor asupra economiei, explică Financial Times.
O altă temă de interes în UE este cea privind Parchetul European, EPPO, care își începe funcționarea, anunță Les Echos. De acum înainte, Parchetul European este responsabil cu apărarea intereselor financiare europene, noua instituție completând autoritățile naționale, pe de o parte, și Oficiul European de Luptă Antifraudă (Olaf) și Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust), pe de altă parte. În următorii ani, Parchetul European ar putea vedea prerogativele sale crescând, subliniază ziarul francez, competențele sale putând fi extinse la „lupta împotriva criminalității grave cu dimensiune transfrontalieră”.
În SUA, fostul președinte Donald Trump cochetează cu ideea unei noi candidaturi în 2024 și critică primele demersuri ale noului lider de la Casa Albă, Joe Biden, notează The Wall Street Journal. În timpul unui discurs la o conferință a conservatorilor, în Orlando, Florida, Trump a asigurat că nu intenționează să se îndepărteze de Partidul Republican și să formeze o nouă formațiune politică, menționează Le Monde. Fervoarea pro-Trump a fost palpabilă la Orlando, unde a fost ridicată chiar și o statuie aurită a fostului președinte, ironizează ziarul francez.
Recenta decizie a Iranului de a limita inspecţiile Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică va fi în centrul discuţiilor din această săptămână a Consiliului guvernatorilor AIEA, care va trebui să găsească un echilibru între fermitate şi reţinere pentru a nu compromite şansele de a salva acordul din 2015, scrie Le Figaro.
Profitând de alegerea la cârma Americii a lui Joe Biden, Uniunea Europeană a propus ca Teheranul să revină la masa negocierilor, consemnează 20 Minutes, precizând că Biden s-a declarat dispus să relanseze acordul, dar insistă ca Iranul să revină mai întâi la toate angajamentele sale nucleare. Iranul a respins oferta UE pentru negocieri directe cu SUA, cerând Washingtonului să facă primul pas suprimând sancțiunile, explică Le Monde. Noi tensiuni apar între Iran și Occident, titrează Les Echos, după ce guvernul israelian a acuzat Iranul de a se fi aflat la originea unei explozii, vineri, pe o navă israeliană în Golful Oman. După ce a acuzat Teheranul, premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis o ripostă contra intereselor iraniene, peste tot în regiune, la câteva ore după lovituri atribuite statului evreu în Siria vecină, completează La Libre Belgique. De la începutul războiului din Siria, amintește ziarul belgian, statul evreu a efectuat sute de lovituri contra poziţiilor puterii siriene şi a aliaţilor ei, Iranul şi Hezbollahul libanez, duşmani ai Israelului, care ajută militar forţele preşedintelui sirian Bashar al-Assad. În același timp, ziarul iranian Kayhan, considerat portavocea părţii ultraconservatoare a sistemului politic din Iran, a afirmat că nava israeliană „a căzut probabil în capcana uneia din ramurile axei Rezistenţei” coalizate împotriva Israelului în Orientul Mijlociu.
Cristina Zaharia
