Departe de a neglija flagelul noului coronavirus la nivel mondial, presa internațională nu scapă totuși din vedere o serie de aspecte care ar putea influența pe viitor politica mondială sub diverse aspecte.
În consecință, să ne oprim pentru un timp atenția asupra Iranului și asupra poziției sale în arena internațională. „Încerăm să ne așezăm la masa tratativelor și să vedem dacă vom putea soluționa problema odată pentru totdeauna”, ar fi declarat șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, citat de agenția Reuters. Din Orientul Mijlociu, ziarul The Israel Times anunță deja că “europenii au renunțat să mai condamne Iranul la organizație după refuzul Franței, Marii Britanii și Germaniei de a mai reclama această țară în fața aceleiași agenții”. Un ziar american, The Wall Street Journal, menționează că “decizia celor trei țări a fost luată la îndemnul Statelor Unite, preocupate fiind de eventuala reacție a Iranului”. La rândul său, o altă publicație americană, săptămânalul Newsweek, afirmă că “președintele iranian, Hassan Rouhani, a sfătuit țările semnatare să nu apeleze la jocuri politice atunci când se vor întruni la reuniunea agenției, programată în această săptămână”. Citat fiind și de agenția iraniană de presă IRNA, președintele Rouhani ar fi afirmat că “AIEA nu este un forum destinat manevrelor politice”.
În Europa, mai exact, în Uniunea Europeană, relațiile organizației cu Marea Britanie sunt din nou încordate. Cotidianul britanic Financial Times precizează că încordarea relațiilor se datorează faptului că, “în mod unilateral, Regatul Unit a adoptat o serie de măsuri menite să relaxeze impactul Brexitului asupra firmelor de afaceri nord-irlandeze“. Drept care, după cum aflăm dintr-un alt ziar britanic, The Guardian, “Uniunea Europeană a amânat ratificarea acordului comercial cu Marea Britanie”. Același ziar menționează că, potrivit unei declarații a ministrului irlandez de externe, Simon Coveney, “Uniunea Europeană negociază cu un partener în care pur și simplu nu poate avea încredere”. Cotidianul francez Le Figaro titrează și el că “UE denunță încălcarea acordului pe tema Brexitului” și că, potrivit declarațiilor lui Maroș Șefciovici, vicepreședinte al Comisiei Europene, “decizia este unilaterală și contravine flagrant acordului constructiv promovat până acum”. Într-un alt ziar francez, Le Monde, același Șefciovici amintește că “este pentru a doua oară când guvernul britanic încalcă dreptul internațional”, el referindu-se la “un eveniment din 2020, când premierul britanic Boris Johnson a propus un proiect care ar fi încălcat protocolul nord-irlandez deja convenit, dar la care a renunțat ulterior”.
În sfârșit, cel puțin potrivit presei, două dintre marile puteri ale lumii se arată cât se poate de conciliante, deși ele stârnesc unele îndoieli. De exemplu, în Rusia, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins apelul prin care Statele Unite i-au cerut țării sale să renunțe la armamentul chimic. Motivul pare cât se poate de simplu – “Nu avem asemenea arme”, ar fi declarat Peskov, citat de agenția Reuters. În cotidianul rusesc independent Moscow Times, noua ambasadoare a Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield, afirmase însă că “regimul președintelui sirian Bashar al-Assad a apelat la arme chimice, dar Siria nu a fost niciodată trasă la răspundere. Aliații regimului, și mai ales Rusia, au continuat să blocheze eforturile în acest sens“.
Mai la est, China pare și ea înțelegătoare în privința unor poziții ale Statelor Unite. Un ziar din Hong Kong, South China Morning Post, îl citează pe președintele Legislativului chinez, care ar fi spus: “S-ar putea ca Statele Unite și China să aibă disensiuni. Este ceva normal. Dar confruntările le-ar putea afecta interesele în mod reciproc“. Dar dacă autoritățile chineze se arată conciliante, România are însă micile sale îndoieli. Ediția pentru Europa a portalului american Politico a publicat un amplu articol pe această temă, din care cităm: “Bucureștiul a adoptat o poziție mult mai dură comparativ cu celelalte țări din Europa Occidentală, spunând un ‘nu’ clar în fața Chinei”. Și, în același Politico, un profesor universitar din Cluj-Napoca subliniază: “Asta nu înseamnă că nu va exista o colaborare cu China în anumite domenii economice sau comerciale, dar trebuie să ne asigurăm că asta nu va contribui la o creștere a influenței strategice pe care regimul comunist din Beijing ar avea-o asupra Bucureștiului astfel încât ea să creeze niște dependențe“.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
