Lupta cu pandemia și efectele ei colaterale, rivalitatea dintre China și democrațiile occidentale precum și vizita papei în Irak se numără printre temele cel mai frecvent prezente pe primele pagini ale presei internaționale la acest sfârșit de săptămână.
„Peste tot în lume a crescut disponibilitatea oamenilor de a se vaccina”, titrează ziarul ungar Magyar Nemzet, citând un sondaj britanic recent realizat în mai mult țări, conform căruia 58% din respondenţi vor să se vaccineze „neapărat”. În România cifra e de 55%, conform unui sondaj Inscop/Universitatea Babeş-Bolyai. În SUA a fost vaccinată deja cu două doze 8% din populație, transmite CNN, speculând că SUA ar putea atinge imunizarea populaţiei spre finalul lui iulie. Cotidianul conservator The Wall Street Journal se arată însă nemulțumit în editorialul său de „Perpetua criză Covid”, observând că „lobby-ul carantinei tot insistă”, în ciuda faptului că SUA „dețin suficiente doze pentru a vaccina fiecare adult până la sfârșitul lui mai”. Continuă să apară progrese pe frontul medical: vaccinul rusesc EpiVacCorona a fost aprobat în Rusia spre administrare persoanelor de peste 60 de ani, scrie Russia Today, iar molnupiravir, un medicament contra Covid-19 în curs de testare, pare a reduce semnificativ încărcătura virală, conform publicației belgiene Le Vif. Ies la iveală și noi aspecte legate de pandemie: ziarul britanic The Daily Telegraph îndeamnă într-un editorial „să punem capăt normalizării obezității”, după ce s-a descoperit că în țările cu populație supraponderală în proporție de peste 50% mortalitatea pandemiei e de 10 ori mai mare. „E clar că normalizarea culturală a obezității trebuie să ia sfârșit.” Directorul OMS a avertizat că pandemia poate provoca „o traumă în masă chiar mai gravă decât cea din Al Doilea Război Mondial: acum au fost afectate şi mai multe vieţi, la o magnitudine şi mai mare. Fiecare individ de pe suprafaţa Pământului a fost practic afectat”, citează BBC. Același reper e invocat de La Libre Belgique: „Italia a înregistrat anul trecut cel mai mare număr de morți de după Al Doilea Război Mondial”; e vorba de 746.146 de decese, cu 15% peste media anuală din 2015-2019. Excesul nu e atribuit neapărat doar pandemiei, ci și efectelor sale indirecte, cum e saturația spitalelor. Ministrul italian al sănătății se artă însă optimist, relatează ziarul La Stampa: „Până în vară, vor fi vaccinaţi toţi italienii care vor dori”. Europa pare a fi în toiul unui al treilea val al pandemiei, și de la vecinii României vin vești îngrijorătoare. În Ungaria au fost confirmate duminică 6.200 de noi infectări şi 108 decese în ziua precedentă, în ciuda faptului că s-au atins deja un milion de vaccinări, din care o treime cu două doze, transmite Radio Kossuth Budapesta. Și în Serbia se înmulțesc cazurile noi zilnice, conform agenției Tanjug, drept pentru care țara a impus închiderea localurilor și magazinelor în acest weekend. Ministrul sănătăţii din Bulgaria respinge impunerea unei carantine totale, scrie publicația Darik, deși numărul cazurilor e în creștere, iar în regiunile Kiustendil şi Burgas, cu situația cea mai gravă, tulpina britanică e responsabilă de peste 90% din infectări. Autoritățile vorbesc deja de al treilea val și estimează că el va trece „în următoarele două-trei săptămâni”. Și site-ul ucrainean Fakti scrie că „Ucraina ar putea atinge vârful celui de-al treilea val al pandemiei la sfârşitul lunii aprilie” și că „al doilea an de pandemie ar putea fi chiar mai rău decât cel precedent”.
Portalul european EUobserver preia un avertisment al serviciilor secrete lituaniene, sub titlul „China și Rusia abuzează de pandemie în scopuri geopolitice”. Beijingul și Moscova profită de situație pentru a-și consolida autoritatea pe plan intern și extern. Pe plan intern forțează populația să-și dezvăluie datele personale în schimbul libertății de circulație și abuzează de recunoașterea facială și de drone – o adevărată „epocă de aur a statelor autoritare”. Iar exporturile de vaccinuri au devenit „un nou instrument geopolitic al influenței globale” prin care ele își ameliorează imaginea și obțin legături mai strânse cu statele-țintă. În cazul Lituaniei, ambasada Chinei și ONG-uri și publicații finanțate de Beijing au prezentat importurile de materiale medicale ca venind de la anumite firme chinezești, interesate de fapt să cumpere active strategice în țară, atacându-i concomitent pe politicienii lituanieni ce critică Beijingul pe tema drepturilor omului, mai precizează EUobserver. Din SUA, US News & World Report transmitea vineri „Sfârșit de drum pentru visul democrației în Hong Kong”, după ce China anunțase „schimbările structurale” electorale: sporirea locurilor din parlament de la 70 la 90, unele dintre ele fiind hotărâte de o comisie formată din susținători ai Beijingului, iar fotoliile controlate de democrați vor fi fie desființate, fie reduse. Un ministru francez a cerut vineri țărilor UE să nu folosească vaccinurile anti-Covid-19 din Rusia sau China, decât dacă vor fi aprobate de bloc, relatează agenția britanică Reuters. „Ar pune o problemă în ceea ce privește solidaritatea noastră și ar pune o problemă de risc pentru sănătate”, a explicat el. Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia fie le folosesc deja, fie negociază importul lor. Un alt exemplu european este Serbia, al cărei președinte anunța sâmbătă că exporturile țării în China au crescut de 15 ori în ultimii cinci ani și totodată mulțumea Beijingului pentru jumătate de milion de doze de Sinopharm, conform Tanjug. Portalul european Politico pledează pentru o linie dură europeană în relația cu China. Cum președintele chinez Xi Jinping își dorește „o lume în care China să domine economia globală și să dicteze regulile diplomației și discursului internațional”, o asemenea lume „nu e sigură pentru democrație”. De altfel, săptămânalul francez Courrier International apreciază că „UE şi SUA au îngropat securea războiului” în conflictul taxelor vamale pentru a negocia o soluție permanentă. „Un acord a devenit cu atât mai necesar din cauza provocărilor pe care le reprezintă noii intrați în sectorul aeronautic din China, Beijingul neascunzându-şi obiectivul de «rupere a duopolului» (Boeing-Airbus).” Cotidianul american The Washington Post consideră că „SUA își mobilizează pe tăcute economia împotriva Chinei”, o „cotitură majoră în strategia economică a Americii”. Fără prea multă dezbatere publică, dar cu consens bipartid, politica industrială americană virează spre o „competiție cu China în domeniul tehnologic”. Va fi nevoie de o „abordare hibridă care să alinieze mai bine eforturile guvernului cu ale sectorului privat”. Britanicul The Financial Times atrage atenția că „promovarea democrației începe de acasă”. China combină „un regim monopartid tot mai represiv cu o creștere economică puternică”, lucru ce-i permite să „pretindă că sistemul ei oferă o alternativă superioară” democrației. SUA și aliații trebuie mai întâi să-și repare propriile sisteme politice: consolidarea instituțiilor, sisteme electorale mai echitabile, protejate de interferențe externe, precum și eliminarea cauzelor nemulțumirii interne. Revista americană Foreign Policy oferă și ea sfaturi administrației Joe Biden: să folosească împotriva Chinei propriile-i arme. Tentativa integrării Chinei în economia globală cu scopul unei liberalizări politice graduale a dat vădit greș. Acum e nevoie de o coaliție a democrațiilor care să coopereze pentru consolidarea producției în lumea liberă, îmbunătățirea performanțelor tehnologice și reducerea dependenței de China. Cu alte cuvinte, lui „Made in China” i se poate riposta cu un proiect gigantic „Made in Lumea Liberă”.
Vizita papei Francisc în Irak e apreciată drept istorică de mai toate publicațiile. Vatican News explică „sensul călătoriei: Francisc împlinește visul lui Ioan Paul II, care voia să înceapă anul jubiliar 2000 printr-o vizită la Ur pe urmele lui Avraam, primul patriarh”. E un prilej pentru Francisc de a „încuraja dialogul și a întări fermenții traiului împreună ce trebuie reinventat”. Din presa arabă de limbă engleză, Gulf News din Emiratele Arabe Unite consideră că „irakienii s-au unit pentru a face un succes din vizita papei”, care vrea să „apropie comunitățile”. „Irakienii își calculează istoria în milenii, nu în decenii ori secole. Și de mii de ani diverse comunități religioase și etnice coexistă în tărâmul dintre cele două fluvii. Nu există nici un motiv pentru care n-o pot face în continuare.” Portalul saudit Arab News subliniază importanța vizitei papale pentru Kurdistanul irakian, o regiune în care „minoritățile religioase, apărătorii liberei exprimări și dizidenții politici din Irak și-au căutat mereu sanctuar”. Din Franța, Le Figaro redă mesajul papei la Mosul: dispariția creștinilor din Orientul Mijlociu ar fi o „daună incalculabilă” nu doar pentru persoanele și comunitățile respective, ci și pentru societățile pe care le-ar lăsa în urmă. Dând exemplul unui covor, papa a explicat că absența unui singur fir dăunează întregului și i-a îndemnat pe creștini să revină în localitățile distruse de ISIS. Cotidianul spaniol El Mundo relatează că „Papa Francisc și marele Ayatollah Ali Al Sistani, una dintre cele mai înalte autorități ale comunității șiite, au apărat sâmbătă la unison prezența minorității creștine în Irak. Întâlnirea dintre cei doi ierarhi este probabil cea mai importantă întâlnire din întregul periplu papal și o continuare a documentului «fraternității» semnat de Francisc în 2019 cu Marele Muftiu de la Al Azhar, una dintre cele mai recunoscute instituții ale musulmanilor sunniți”. Din SUA, The New York Times prezintă tabloul sugestiv al celor „doi bătrâni, Ayatollahul Sistani, 90 de ani, și Francisc, 84 de ani, fiecare conștient de înalta sa autoritate religioasă, care s-au așezat desculți unul lângă altul. Spre deosebire de rivalul său, Ayatolahul Ali Khamenei al Iranului, Sistani crede în separarea politicii de religie – câtă vreme politica nu încalcă islamul. Într-un fel, e un interlocutor ideal pentru Francisc: sfânt, credibil și puternic. Hotărârile sale au greutate”./asuba/avladucu
Andrei Suba
