Presa internațională continuă să acorde spații largi evoluției cazurilor de coronavirus și campaniei de vaccinare. ”Pandemia de Covid-19 are o evoluție contradictorie în Europa, cu relaxarea unor restricții în Regatul Unit, de exemplu, unde școlile s-au redeschis începând de luni 8 martie, și cu înăsprirea lor în alte țări, cum ar fi Ungaria sau Finlanda”, scrie Le Monde, care menționează și faptul că avansul campaniei de vaccinare a permis Israelului să facă un pas în plus spre revenirea la «o viață normală».
Cotidianul britanic The Telegraph notează: ”Astăzi este o zi mare ca urmare a redeschiderii școlilor din Anglia, dar și în privința modului în care vom gestiona pandemia de acum înainte, având în vedere că peste 40% din toți adulții – și aproape toți cei vulnerabili – au fost vaccinați în Marea Britanie. Actuala generație de școlari a trecut printr-un an mizerabil și, cum reformele privind anul școlar și programul săptămânal sunt acum aprig dezbătute, perturbarea cel mai probabil va continua, menționează Telegraph, care subliniază că obiectivul guvernului trebuie să fie acela de a se folosi de succesul vaccinării pentru a le permite școlilor să revină la activitatea lor normală cât mai curând cu putință”.
Din LA REPUBBLICA aflăm că, începând cu luna aprilie, în Italia va circula trenul Covid-free pe ruta Roma-Milano. Potrivit anunţului făcut luni de directorul general al Căilor Ferate Italiene, Gianfranco Battisti, înainte de îmbarcarea personalului și a pasagerilor în acest tren, se vor efectua teste pentru depistarea coronavirusului. ”Se va recurge la această soluție în special la vară, pe destinațiile turistice”, a mai spus Battisti, indicând Florența și Veneția drept viitoare posibile obiective ale inițiativei.
În toiul campaniei de vaccinare, THE WALL STREET JOURNAL se întreabă de ce este vaccinul rusesc acceptat în străinătate, deși în propria țară este respins. Publicația americană reamintește că vara trecută, Rusia a fost prima țară care a anunțat aprobarea unui vaccin anti-Covid-19. Începând cu Mexicul și terminând cu Iranul, zeci de țări au comandat de atunci doze din acest vaccin, cunoscut sub numele de Sputnik V. Deși vaccinul este gratuit și poate fi procurat foarte ușor, numai 3,5% din ruși au primit măcar prima doză, comparativ cu procentul de 17,1% din SUA și cu cel de 32,1% din Regatul Unit. În spatele acestui scepticism se află îndoielile legate de rapida producere a vaccinului Sputnik V, precum și neîncrederea în autorități, care își are originea în trecutul sovietic al țării. Dubiile legate de vaccin subminează obiectivul guvernului, respectiv, acela ca, până la vară, să se vaccineze aproximativ 60% din populație.
Vizita istorică a suveranului pontif în Irak s-a încheiat luni fără incidente, citim în LE SOIR. Început vineri, turneul irakian al Papei a inclus Bagdad, Mosul și Qaraqosh, în nordul torturat de jihadiști. În faţa marelui ayatollah Ali Sistani, o referință religioasă pentru majoritatea musulmanilor șiiți, Papa a susţinut cauza uneia dintre cele mai vechi comunități creștine, devenită acum una dintre cele mai dispersate din lume: creștinii din Irak – 1% din populație față de 6% în urmă cu 20 de ani. De asemenea, a participat la o rugăciune ecumenică alături de diferitele confesiuni prezente în Irak de milenii, ceremonie ce a avut loc în Ur, străvechiul oraș cunoscut drept locul de naștere al patriarhului Avraam, părintele celor trei religii monoteiste. Deși a avut loc într-o țară sfâșiată de violențe, vizita s-a încheiat fără niciun incident, remarcă Le Soir.
Sub titlul ”Procurorul sosit din Est sfidează corupţia şi fraudele din UE”, publicația italiană ILSOLE24ORE publică un amplu interviu cu Laura Codruța Kövesi, noul șef al Parchetului European, un organism independent al UE responsabil de investigarea și urmărirea penală în fața instanțelor din statele participante a infracțiunilor precum frauda, corupția și frauda transfrontalieră a TVA, care lezează interesele financiare ale Uniunii. Legat de începerea activității acestei instituții, Laura Kovesi afirmă: ”La nivel central suntem pregătiți: procurorii europeni au fost numiți în iulie 2020. Cu toate acestea, lipsește un element cheie: procurorii europeni delegați care trebuie să efectueze investigații în cadrul statelor”, se arată în interviul publicat de Il Sole 24 Ore. Pe aceeași temă, publicația bulgară 24CHASA reamintește că fiecare dintre cele 22 de țări din UE, dintr-un total de 27 de state care au susținut apariția acestui organism independent, și-a desemnat reprezentanți. ”Aceștia vor lucra în propria țară, dar vor fi și sub conducerea Laurei Kovesi. Ungaria, Polonia, Suedia, Danemarca și Irlanda au rămas deocamdată în afara Parchetului European”, mai precizează cotidianul sofiot.
(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR)
