„China este prima țară din lume care lansează pașaportul de vaccinare”, titrează La Stampa, detaliind că anunţul a fost făcut duminică de ministrul chinez de externe Wang Yi. Pașaportul va fi inclus într-un sistem bazat pe aplicații și coduri QR, pe care China l-a adoptat deja pentru a urmări deplasările cetățenilor, pentru a reglementa accesul lor la transportul în comun și pentru a verifica dacă au intrat sau nu în contact cu persoane pozitive la coronavirus, explică ziarul italian. Scopul documentului este facilitarea călătoriilor internaționale către și dinspre China, iar Beijingul este dispus să încheie acorduri cu alte țări pentru a asigura recunoașterea reciprocă a acestor tipuri de documente la nivel internațional, mai scrie La Stampa. La nivelul Uniunii Europene se preconizează că paşaportul digital pentru Covid va cuprinde trei componente, şi anume să arate fie că posesorul lui a fost vaccinat, fie că are un rezultat negativ la un test PCR, fie că persoana respectivă are anticorpi în urma trecerii prin boală, susţine vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, citat de ziarul grec Efimerida ton Syntakton. Schinas a mai spus că propunerea unei forme unice pentru tot blocul comunitar va fi prezentată de Comisia Europeană la data de 17 martie pentru a fi discutată la reuniunea şefilor de stat şi de guvern din 25 martie. Mergând tot pe aceste trei condiţii, Grecia a anunţat deja, prin vocea ministrului turismului, că începând cu data de 14 mai îşi va deschide graniţele pentru turiştii străini care au fost vaccinaţi sau au anticorpi sau prezintă un test PCR negativ, scrie To Vima. În schimb, agenţia japoneză Kyodo News anunţă că Jocurile Olimpice ce se vor organiza la vară la Tokyo se vor ţine fără spectatori veniţi din străinătate tocmai pentru a evita răspândirea Covid-19.
Până la planurile de vacanţă însă, coronavirusul continuă să genereze evoluţii îngrijorătoare în vecinătatea noastră. În Ungaria au fost confirmate marţi 6.500 de cazuri, anunţă Radio Kossuth Budapesta, în timp ce Reuters constată că cel de-al treilea val al epidemiei face ravagii în Europa Centrală. Cea mai gravă situaţie pare a fi în Republica Cehă, care a cerut deja altor ţări să preia pacienţi din spitalele ei depăşite de criză, detaliază Reuters, adăugând că şi Slovacia şi Ungaria se luptă să facă faţă numărului tot mai mare de spitalizări. În Bulgaria, medicii solicită înăsprirea măsurilor împotriva Covid-19, notează Darik, iar, potrivit publicaţiei Novini, profesorii cer revenirea la cursurile online pentru toţi elevii. Însă deşi harta Bulgariei este aproape în întregime roşie, autorităţile evită încă să introducă măsuri la nivel național, ascunzându-se în spatele a una sau a două zone în care rata mortalităţii rămâne scăzută, constată ziarul sofiot Sega. Între timp, România confirmă primele două cazuri ale tulpinii braziliene ale coronavirusului, titrează agenţia chineză Xinhua. „Odată cu identificarea acestei noi tulpini, cele mai importante trei mutații ale virusului și-au făcut simţită prezența şi în această țară din Europa de Est”, constată agenţia chineză, adăugând că „autoritățile încearcă să ia măsuri suplimentare pentru a combate noul val al pandemiei și speră să ușureze situația prin intensificarea campaniei de vaccinare, care a început pe 27 decembrie 2020”.
În plan economic, „Zona euro a suferit o contracție record de 6,6% în 2020, dar mai puțin severă decât cea estimată”, titrează El Economista. Cotidianul spaniol mai notează că la nivelul Uniunii Europene cu 27 de membri, România și Malta au înregistrat cele mai mari creșteri trimestriale ale PIB-ului între octombrie și decembrie 2020, cu + 4,8% şi respectiv + 3,8%, în timp ce cele mai puternice scăderi au fost observate în Irlanda (-5,1%) și Austria (-2,7%). Tot în privinţa României, Emerging Europe scrie despre noile investiţii ale companiei Amazon care vor impulsiona sectorul IT din ţară. „La o săptămână după ce Amazon a lansat o rețea de magazine online în Polonia, prima investiție de acest fel din Europa emergentă, gigantul comerțului online a anunțat o mare extindere a activității sale într-o altă țară din regiune, respectiv, în România”, scrie Emerging Europe. Potrivit publicaţiei britanice, în următorii trei ani, Amazon urmează să înființeze trei noi filiale şi să creeze 500 de locuri de muncă. Amintind că exporturile IT ale României asigură 2,5% din PIB, Emerging Europe mai notează că într-un clasament al competitivităţii IT din Europa Emergentă, România s-a clasat pe locul 5 în ceea ce priveşte potenţialul de dezvoltare tehnologică.
În Marea Britanie, Palatul Buckingham a rupt tăcerea după acuzaţiile aduse de Meghan şi Harry, ducesa şi ducele de Sussex, în interviul acordat celebrei realizatoare Oprah Winfrey, scrie The Guardian. Într-un comunicat, Regina Marii Britanii şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la acuzaţiile de rasism făcute de Meghan, dar şi tristeţea faţă de dificultăţile întâmpinate de cuplu în ultimii ani. Asigurându-i că „vor fi mereu membri iubiţi ai familiei”, Regina a promis că va lua în serios problemele ridicate şi că le va aborda în privat, mai scrie The Guardian. The Times anticipase deja că acuzaţia de rasism va provoca o undă de şoc puternică la Palatul Buckingham, chiar dacă pentru mulţi conţinutul interviului a fost mai degrabă un „junk TV”, adică un spectacol nesănătos în timpul căruia s-au vărsat cantităţi astronomice de mizerii la adresa monarhiei britanice. The Economist observă însă dificultatea cu care monarhia britanică reuşeşte să integreze în rândurile sale persoane venite din afara anturajului regal. În ciuda unor succese notabile, cum este cel al integrării lui Kate Middleton, soţia prinţului Williams, atârnă mult mai greu cele două eșecuri majore de asimiliare în cea mai importantă familie din lume: pe de o parte, cazul Dianei Spencer, fosta soție a prințului Charles, iar acum, cazul lui Meghan Markle, soția prințului Harry. Explicaţia formulată de The Economist este că cei care caută atenție individuală nu se pot descurca bine într-o familie regală, pentru că rolul primit prin căsătorie nu mai este despre propria lor persoană. Pe de altă parte, pornind tot de la exemplul Prinţesei Diana, The Times conchide că Prinţului Charles îi revine provocarea de a găsi o modalitate prin care să evite ca el însuşi să repete aplicarea modelului deja patentat de rupere a unei căsnicii. (Carolina Ciulu)/cciulu/sdm2
