Accelerarea pandemiei de coronavirus în Europa, alegerile regionale din Germania și situația drepturilor omului în Rusia se află printre temele cele mai dezbătute în presa internațională.
„UE se confruntă cu al treilea val de infecții”, dar și cu restricțiile aferente, titrează portalul european EUobserver, identificând Belgia, Franța, Germania, Italia și Polonia drept țările cel mai afectate. Singurul stat UE care pare s-o ducă mai bine e Croația, unde „în mare măsură pandemia este sub control”, iar „în ciuda înmulțirii ușoare a cazurilor, numărul de bătrâni spitalizați și morți nu urmează aceeași tendință”, scrie agenția sârbă Tanjug. Dar la nivelul întregii UE efectele economice au fost devastatoare, relevă publicația elenă I Efimerida Ton Syntakton. Numărul de înnoptări în unităţile turistice din UE a scăzut cu 52% în 2020, conform Eurostat. Cipru, Grecia și Malta au fost cele mai afectate, cu scăderi de circa 70%. Cel mai „bine” stau Olanda și Danemarca, cu scăderi sub 35%. Cotidianul britanic The Financial Times avertizează UE că „pachetul de stimuli american lasă Europa în urmă într-un nor de praf”. Ponderea Europei și SUA în economia globală se va diminua „inevitabil”, în contextul ascensiunii economiilor în curs de dezvoltare. Pachetul de redresare american de 1,9 trilioane de dolari e de proporții „planetare”: mulțumită lui întreaga economie globală va crește cu 1% în 2021, iar cea americană își va dubla creșterea prognozată și va reveni la potențialul ei ante-pandemie cu trei-patru ani mai repede. Zona euro, în schimb, se va situa cu peste 2% sub prognozele ante-pandemie. Și cum China e la „numai 1% sub traiectoria ei ante-pandemie”, înseamnă că „SUA și-au amânat un pic declinul relativ, în vreme ce marginalizarea economică a Europei accelerează”. Între timp, Bruxelles-ul pare că a reușit să dezamorseze un scandal legat de vaccinuri, explică publicația bulgară Dnevnik. Săptămâna trecută Bulgaria, Austria, Cehia, Letonia și Slovenia reclamaseră că vaccinurile nu sunt distribuite corect statelor, în funcție de mărimea populației. Răspunsul Comisiei Europene de sâmbătă le-a reamintit că, de fapt, statele înseși au convenit asupra unui alt mecanism, mai „flexibil”. „Conform acestui sistem, dacă un stat membru decide să nu utilizeze pro rata (distribuirea proporțională), dozele sunt redistribuite între celelalte state membre interesate.” Un alt subiect controversat în UE îl constituie efectele adverse ale vaccinului AstraZeneca, a cărui administrare a fost suspendată în mai multe țări, cărora li s-au adăugat luni Germania, Franţa şi Italia. Cotidianul britanic The Telegraph asigură însă, citând AstraZeneca, că vaccinul e sigur și „din cele 17 milioane de doze administrate până acum, nu au apărut probe privind un risc sporit de embolii pulmonare, tromboze sau trombocite”. Tot din Regatul Unit, The Guardian analizează în detaliu problema, arătând că, dacă „la 5 milioane de vaccinări cu AstraZeneca au existat doar 30 de incidente, la câte ne-am fi putut aștepta în condiții normale?” În medie, un om din 1.000 e afectat de tromboză anual, deci la 5 milioane ar trebui să apară peste 5.000 de cazuri într-un an sau minim 100 pe săptămână. În contextul tensiunilor dintre Occident și Rusia, vaccinurile au căpătat și o puternică relevanță geopolitică, iar cotidianul belgian Le Soir relatează că Rusia a anunțat luni că au fost încheiate acorduri de producere a vaccinului Sputnik V „cu societăţi din Italia, Spania, Franţa şi Germania”, în aşteptarea omologării sale în UE. Agenția rusă de știri Ria Novosti informează de altfel că premierul Bavariei, Markus Zedler, a cerut să se grăbească verificarea și accesul în UE pentru vaccinurile din Rusia și China. Ceva mai previzibil, și un europarlamentar francez de extrema dreaptă, Nicolas Bay, a criticat „retorica anti-rusească a unor lideri UE”, care „ar putea afecta negativ negocierile privind achiziționarea vaccinului Sputnik V”. Chestiunea e analizată de agenția Reuters într-un comentariu intitulat „De neimaginat? UE ia în calcul să-și suplimenteze campania de vaccinare cu Sputnik-ul Rusiei”. „UE respinge public campania globală a Rusiei de aprovizionare cu vaccinuri, ca pe un truc propagandistic al unui regim indezirabil. Dar, în culise, blocul apelează la vaccinul Sputnik V al Moscovei pentru a-și readuce pe făgaș eforturile poticnite de a-și imuniza cetățenii”, conform unor oficiali și diplomați UE. Dar, „dacă Sputnik V va intra în arsenalul UE, ar fi un triumf diplomatic pentru Rusia. Mai mult, ar risca să dezbine blocul între statele care nu vor cu nici un chip să-i faciliteze Rusiei orice victorie și cele care vor să demonstreze că Bruxelles-ul e capabil să coopereze cu Kremlinul”.
În ciuda pandemiei, în două state germane au avut loc alegeri, cotidianul francez Le Figaro apreciind că „înfrângerea suferită duminică de conservatori zguduie ţara înaintea alegerilor generale din septembrie”. Rezultatul constituie un serios handicap la pornire pentru noul președinte CDU, Armin Laschet. „Slăbită de eşecul înregistrat în gestionarea pandemiei şi de un scandal financiar răsunător, Uniunea Creștin-Democrată a fost foarte clar depășită în statele Baden-Württemberg și Renania-Palatinat la două scrutine regionale esențiale. Partidul ar putea obține chiar cel mai slab scor din istoria sa: în Baden-Württemberg CDU a câștigat doar 23%, iar în Renania-Palatinat a ajuns la 25,5%”, comentează, tot din Franța, și ziarul Le Point. CDU dă vina pe politica anti-pandemie pentru fiascoul electoral, transmite portalul european Politico. Armin Laschet insistă că „Germania trebuie să gestioneze mai bine pandemia”, întrucât electoratul exasperat de restricții „va continua să pedepsească CDU la urne”. Și revista americană The National Interest dedică un editorial evenimentului, apreciind înfrângerile drept „decisive”. Ele sugerează că la nivel național ar putea apărea în septembrie o coaliție între social-democrați, verzi și liber-democrați. Partea bună e că Alternativă pentru Germania, de extrema dreaptă, a avut și el un scor prost. „Merkel nu numai că a aruncat la coș un principiu conservator după altul pentru a se menține la putere, dar și-a distrus repetat orice potențial rival”, tactici care i-au slăbit partidul. „În cele din urmă moștenirea lăsată de Merkel Germaniei ar putea fi pregătirea accesului verzilor la putere.” Săptămânalul german Der Spiegel pune „căderea în dizgrație” a CDU pe seama „scandalurilor și incompetenței: afaceri nerușinate cu echipamente medicale, contracte străine dubioase și proasta gestiune a pandemiei”. Scandaluri financiare au mai fost în CDU, dar ele s-au estompat sub conducerea lui Merkel, „o femeie care a devenit șefa partidului doar pentru că n-a avut niciodată nimic de-a face cu banii murdari”.
Rusia se confruntă concomitent cu multiple acuzații privind violarea drepturilor omului. Publicația Moscow Times dezvăluie unde a fost dus liderul încarcerat al opoziției, Aleksei Navalnîi: colonia penală IK-2 din regiunea Vladimir, „celebră pentru izolarea psihologică și condițiile dure”. Navalnîi însuși a scris pe Instagram că se află într-un „adevărat lagăr de concentrare”: „Cred că cineva de sus a citit «1984» de Orwell și a spus «Da, bun. Asta facem. Educare prin dezumanizare»”. Ziarul spaniol ABC relatează că „sâmbătă, la Moscova, poliţia rusă a întrerupt cu brutalitate un forum politic al opoziţiei care explora o posibilă coaliție la alegerile generale din septembrie. Practic toți participanții, aproape 200, în majoritate deputați din cincizeci de adunări locale și chiar jurnaliștii care transmiteau evenimentul, au fost arestați”. Ei au fost ulterior eliberați, dar cu acuzații. „Li se impută că «au participat la un act convocat de o organizație nedorită», termen inventat într-o lege din 2015 pentru a împiedica «agenții străini» să activeze în Rusia”. Un alt incident a vizat luni ziarul independent Novaia Gazeta – transmite La Libre Belgique -, al cărui sediu a fost atacat cu „o substanţă chimică necunoscută”. Înfiinţată în 1993, Novaia Gazeta „este cu regularitate ţinta unor intimidări, atacuri şi crime”. Mai multi jurnalişti ai săi au fost asasinaţi. Cea mai celebră, Anna Politkovskaia, a fost ucisă în 2006. Novaia Gazeta însăși a publicat luni mărturia unui fost polițist cecen despre execuția extrajudiciară a zeci de deținuți în urmă cu patru ani. Suleiman Gezmakhmaiev a confirmat că forțele cecene au executat 27 din peste 100 de deținuți capturați în 2016-2017 în cadrul unor raiduri antitero. Deținuții au fost „înfometați, electrocutați și bătuți cu furtunul”. 13 așa-ziși „comandanți de militanți” au fost executați fără a fi judecați, dintre care primii au fost împușcați și ceilalți strangulați cu o funie, după ce un comandant se plânsese că se murdărește încăperea de sânge. Ziarul turc Cumhuriyet acuză ceva mai voalat Rusia pentru criza umanitară din Siria: „Operaţiunile armatei siriene, sprijinită de Rusia, pentru preluarea controlului asupra provinciei Idlib generează valuri de refugiaţi. Bineînţeles că o criză umanitară poate exploda în orice clipă”. Agenția AFP informează și ea despre un proces intentat la Moscova grupului de mercenari Wagner de către trei ONG-uri pentru torturarea unui deținut în Siria în 2017. Bărbatul a fost în cele din urmă decapitat, fiind acuzat că dezertase din armata siriană. Wagner are legături cu un „aliat puternic al președintelui Vladimir Putin, Ievgheni Prigojin”, și e „improbabil ca procesul pentru «crime de război» să ducă la vreo condamnare”. Dar procesul e important pentru că „nu avem de-a face doar cu o singură crimă. E un întreg val de impunitate”.
Andrei Suba, RADOR
