Astăzi vor începe alegerile parlamentare din Olanda care se vor derula pe o perioadă de trei zile. Favoritul scrutinului – potrivit sondajelor de opinie – este Partidul Popular Conservator Liberal pentru Libertate şi Democraţie (VVD) condus de Mark Rutte.
Anul însă nu a început bine pentru VVD. Campania de vaccinare a demarat anevoios, comparativ cu celelalte ţări ale Uniunii Europene, guvernul – condus tot de Rutte – a căzut în urma scandalului alocaţiilor pentru copii. (Autoritatea financiară din Olanda a solicitat returnarea banilor plătiţi familiilor cu titlu de alocaţie de stat pentru copii, în cazurile în care formularele nu au fost completate corect. Presa a susţinut că măsura este injustă şi discriminatorie faţă de familiile imigranţilor, care nu s-au descurcat atât de bine din cauza conoaşterii insuficiente a limbii olandeze. Până la urmă justiţia a anulat măsura, dar guvernul a trebuit să-şi asume responsabilitatea). În plus, interdicţia de a părăsi domiciliul pe timpul nopții, a generat proteste violente.
Cu toate acestea, conform sondajelor VVD poate conta pe 21% din voturi. Tot același scor l-a obţinut şi în urmă cu patru ani. Dacă va câştiga alegerile, Mark Rutte poate să conducă ăentru a patra oară consecutiv guvernul Olandei. Secretul longevităţii sale politice este că reuşeşte să se prezinte ca cel mai competent conducător – a explicat Pepijn Bergsen, cercetătorul Institutului Catham House din Londra pentru cotidianul maghiar Népszava. „Olanda nu a arătat o performanţă deosebită în ceea ce priveşte gestionarea pandemiei de coronavirus, dar nici nu a fost printre ultimele. Faţă de majoritatea ţărilor UE, economia Olandei nu s-a contractat mult, de aceea opinia majoritară este că guvernul s-a descurcat bine în situaţie de criză” – spune specialistul. Prim-ministrul beneficiază şi de faptul că strategia sa de combatere a efectelor pandemiei a fost negociată cu toate partidele parlamentare şi a primit girul acestora. În aceasta situaţie, opoziţia nu poate critica acele măsuri care au fost adoptate în baza consensului dintre toate forţele politice. Este adevărat că populaţia este usor nemulţumită de ritmul lent al vaccinărilor (în Olanda doar 2,4% din populaţie a fost vaccinată), dar majoritatea consideră că acest lucru s-a întâmplat din cauza insuficienţei vaccinurilor şi acest lucru nu poate fi reproşat guvernului.
Principalii competitori ai VVD sunt Partidul Libertăţii (PVV), de extremă dreapta, condus de Geert Wilders (cotat de Politico cu 13%), partidul de orientare liberală D66 (12%) condus de Sigrid Kaag Alianţa Creştin Democrată (11%) condusă de Hugo de Jonga şi Partidul Muncii (PvdA) (8%) condus de Lodewijk Asscher, un partid de stânga care a reuşit să crească în ultimii patru ani aproape patru procente.
În campania electorală Partidul Libertăţii a formulat cele mai aspre critici la adresa guvernului Geert Wilders, a reproşat guvernului instituirea restricţiilor din cauza pandemiei şi solicită o politică antiimigraţionistă, însă cu aceste subiecte PVV nu a reuşit să-și crească popularitatea. Olanda este a treia ţară din UE în ceea ce priveşte volumul GDP-ului raportat la numărul populaţiei. Astfel cântecele de sirenă ale partidelor de extremă dreapta sau de stânga nu prea găsesc ecou la majoritatea populaţiei. Acest fapt este ilustrat de povestea partidului Forum pentru Democraţie (FvD) condus de Thierry Baudet. Această formaţiune politcă, în anul 2017 încă beneficia de votul a 16% din electorat. Ulterior însă, Baudet a vrut să atragă atenţia asupra sa prin mesaje din ce în ce mai radicale. În timpul pandemiei a difuzat tot feluri de teorii conspiraţioniste, care nu numai că nu au avut succesul scontat, dar l-au izolat pe Baudet pe scena politică. Disperat, acesta le-a trimis colegilor săi mesaje antisemite. Ulterior a încercat să bagatelizeze importanţa acestor mesaje, susţinând că „fiecare prieten de-al lui este antisemit” şi că Sars-Cov-2 a fost inventat de George Soros ca să ia libertatea oamenilor. Este adevărat că mai târziu s-a delimitat de aceste afirmaţii, dar popularitatea FvD a scăzut între timp la câteva procente şi acum nu are şanse să intre în parlament.
În aceste condiţii, în ochii majorităţii Mark Rutte şi partidul său reprezintă stabilitatea, chiar dacă pandemia a fost şi este încă un şoc pentru ţară. Politico atrage atenţia că „Mr. Normal” – așa cum este supranumit politicianul – nu o să aibă o misiune uşoară. Pandemia încă este departe de final, iar guvernul trebuie să protejeze sănătatea populaţiei, dar în acelaşi timp este necesar să menţină competitivitatea economiei. Pe plan extern Rutte trebuie să păstreze relaţii bune cu liderii Uniunii Europene. În acest context retragerea de pe scena politică a cancelarului Angela Merkel va crea incertitudine.
Székely Ervin, RADOR
