Zeci de mii de europeni au ieșit în stradă împotriva restricțiilor anti-Covid, titrează Courrier International. În Marea Britanie, Germania, Olanda, Austria, Elveția, Franța, Suedia, Croația, Polonia, Bulgaria și România au avut loc, în weekend, manifestații contra așa-numitei dictaturi sanitare și a restricțiilor, unele proteste degenerând în confruntări cu forțele de ordine, adaugă ziarul francez. La Londra au fost făcute arestări, după ce câțiva polițiști au fost răniți în confruntări, notează The Independent. Potrivit Süddeutsche Zeitung, în Germania forțele de ordine au recurs la tunuri de apă pentru dispersarea demonstranților. Aceste adunări de oameni au prezentat un risc ridicat, deoarece contestatarii nu au purtat măști și nu au respectat distanța fizică, scrie Euronews. Totul vine pe fondul unei creșteri a infecțiilor cu coronavirus în toată Europa, pe care campaniile lente de vaccinare nu au reușit să le oprească, crede Euronews. Ratele în creștere ale infectărilor, coroborate cu administrarea lentă a vaccinurilor în UE, au dus la semnale de amplificare a furiei și frustrării populației, liderii fiind, de asemenea, criticați pentru mesajele publice slabe, care au redus încrederea oamenilor, opinează Politico. Între timp, în Marea Britanie, autoritățile au vaccinat jumătate din populația adultă, vineri fiind o zi record, cu mai mult de 700.000 de administrări fie cu prima, fie cu a doua doză de vaccin, relatează The Guardian. La un an după marea carantinare din primăvara trecută, spectrul unei a doua primăveri negre amenință Europa, iar tensiunile se intensifică în guvernele europene, care speraseră să dea populației un semnal de ameliorare sanitară, socială și economică, opinează El Pais. Însă realitatea este mai dură decât se crezuse și obiectivele sanitare și economice ale Comisiei Europene sunt în aer, după poticnelile campaniilor de vaccinare în primul trimestru și riscul unor noi piedici în cel de-al doilea, prognozează ziarul spaniol. Visul unei recuperări rapide s-a spulberat și UE încheie primul trimestru cu mai puțin de 70 de milioane de doze distribuite, față de 154 de milioane în SUA, și cu numai 4,2% din populație cu ambele doze injectate, precizează El Pais.
După ce s-a întâlnit virtual cu omologii şi vecinii săi canadian şi mexican și a mers în Japonia şi în China, şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, îşi continuă turneul la aliaţii Statelor Unite, ajungând la Bruxelles, pentru a participa la o întâlnire a miniştrilor de externe din NATO, pe 23 şi 24 martie, şi se va întâlni cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cu şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a anunţat Departamentul de stat, citat de ABC News. La întâlnirea din cadrul NATO, Antony Blinken urmează să discute despre îngrijorările sale privind China şi Rusia, ca şi despre schimbarea climatică, securitatea cibernetică, lupta contra terorismului şi securitatea energetică, mențioează Le Figaro. În plus, pe agenda întâlnirilor oficialului american cu oficialii UE figurează în principal pandemia de Covid-19, relansarea economică şi consolidarea democraţiei, adaugă Le Figaro.
Continuă, de asemenea, turneul secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, care a salutat sâmbătă angajamentul tot mai mare al Indiei, cu al cărui prim-ministru, Narendra Modi, s-a întâlnit, într-un moment în care activismul chinez în regiune îngrijorează cele două ţări, relatează Le Temps. India este un partener esenţial pentru Statele Unite în regiunea Asia-Pacific, iar discuţiile de la New Delhi au fost dominate de China, Lloyd Austin elogiind rolul de lider al Indiei în regiunea Indo-Pacific şi angajamentul ei tot mai mare cu parteneri aflați pe aceeaşi lungime de undă în regiune, pentru a apăra obiective comune, reține Le Temps. Fără să menţioneze direct China, premierul indian a scris pe Twitter că „India şi Statele Unite sunt angajate într-un parteneriat strategic, care este o forţă pentru binele planetei”, citează Times of India.
Într-o săptămână intensă pentru demersurile diplomatice americane, președintele Joe Biden și înalți oficiali ai săi s-au angajat în schimburi de opinii tranșante cu Rusia, China și Coreea de Nord, în încercarea Casei Albe de a riposta la presiunile regimurilor autoritare, observă Newsweek. De asemenea, echipa lui Biden va trebui să contureze ideea controlului armelor și denuclearizării, completează Newsweek. Confruntarea cu regimurile autoritare este provocarea cea mare pentru președintele american Joe Biden, care își bazează diplomaţia pe doi piloni, valorile şi aliaţii, scrie Le Monde. Însă fermitatea preşedintelui Statelor Unite faţă de regimurile autoritare de la Beijing şi de la Moscova nu va fi suficientă, atenționează ziarul francez. Administraţia Biden trebuie să colaboreze cu aliaţii săi, pentru a reduce dependenţele occidentale în lanţurile de valori, dar şi pentru a întări şi a reînnoi instituţiile democratice din ţările lumii libere, conchide Le Monde. /czaharia/dsirbu
Cristina Zaharia, RADOR
