Astăzi au loc alegeri parlamentare anticipate în Israel. A patra oară în doi ani. Potrivit specialiştilor însă nici acest scrutin nu va debloca situaţia politică. Premierul Benjamin Netanyahu încearcă să profite de succesul campaniei de vaccinare şi vrea să-i readucă în partidul său pe miniştrii care s-au răsculat împotriva sa.
Problema principală în Israel este că din anul 2019, nici dreapta şi nici stânga politică nu au suficint sprijin pentru a avea majoritate în parlament fără alianţa partidelor minorităţii arabe. Acesta din urmă însă nu este de acord să sprijine niciun guvern evreiesc. După ultimul scrutin care a fost organizat în 2 martie 2020 s-a creat marea coaliţie dintre Blocul Likud condus de Netanyahu şi Coaliţia Alb-Albastru condus de Beni Ganz. Înţelegerea dintre cele două partide a fost ca până la jumătatea mandatului guvernul să fie condus de actualul premier, iar după aceea de Ganz. Coaliţia însă s-a destrămat în decembrie, pentru că cele două forţe politice nu au reuşit să se înţeleagă asupra bugetului.
Până acum Netanyahu care conduce neîntrerupt Israelul din anul 2005 (dar şi între anii1996 şi 1998 a fost prim-ministru) a reuşit întotdeauna să supravieţuiască politic şi să-şi păstreze fotoliul de prim-ministru. Acum miza pentru veteranul politicii de dreapta din Israel este şi mai mare, pentru că în procesele sale în care a fos trimis în judecată pentru corupţie, instanţa urmează să se pronunţe în curând. Netanyahu încearcă să se apere nu doar în instanţă, dar şi prin mijloace legislative. Anul trecut invocând pandemia, ministerul justiţiei a suspendat judecarea proceselor care nu erau urgente (şi procesele premierului intrau în această categorie), iar acum partidul său are o iniţiativă potrivit căreia prim-miniştrii în funcţie sunt exoneraţi de răspundere penală pe timpul mandatului.
Potrivit portalului Telex, cei 6,57 de milioane cetăţeni cu drept de vot însă nu se vor pronunţa doar cu privire la politica dezbinatoare a premierului Netanyahu şi referitor la problemele sale în justiţie, dar şi despre succesul statului evreu în ceea ce priveşte gestionarea pandemiei. În Israel epidemia a ajuns în faza finală. 60% dintre cetăţeni au fost vaccinaţi (52% au primit şi rapelul). În rândul populaţiei celei mai vulnerabile, cu vârsta de peste 60 de ani, rata de vaccinare este de peste 90%. Pentru cei care au primit ambele vaccinuri şi posedă adeverinţă de vaccinare, viaţa şi-a reluat cursul ei firesc, magazinele, restaurantele, teatrele, sălile de concerte etc. sunt deschise pentru ei. Acest succes a reprezentat atuul principal al lui Netanyahu în campania electorală.
Pe de altă parte, populaţia nu-i este unanim recunoscătoare actualului prim-ministru. Criticii săi îi reproşează cele trei lockdown-uri foarte dure, cele peste 6000 de decese şi mai ales faptul că premierul pentru a-şi păstra susţinerea partidelor ultraortodoxe nu a dispus închiderea sinagogilor, a şcolilor susţinute de biserici şi nu a anulat serbările religioase, ceea ce a îngreunat munca celor din sistemul de sănătate.
Întrucât eşichierul politic israelian este foarte fragmentat (sunt partide religioase, ale imigranţilor evrei din Rusia, ecologiştii de stânga etc.) a crescut valoarea voturilor minorităţii arabe, care reprezintă 20% din populaţia Israelului. Specificul acestei campanii electorale a fost că fiecare partid evreiesc a încercat să-i curteze pe alegătorii arabi. Nici Netanyahu nu a fost o excepţie, în zonele locuite de arabi a făcut campanie cu afişe în care inscripţiile erau în limba arabă.
În cele trei scrutine anterioare, principalul contracandidat al lui Netanyahu a fost Beni Ganz, fost şef de stat major al armatei israeliene. Însă faptul că anul trecut acesta a acceptat să intre în coaliţie cu rivalul său, i-a spulberat popularitatea. Electoratul de stânga a devenit dezamăgit de acesta. Susţinerea populară al lui Ganz este atât de scăzută, încât celelalte partide de centru stânga au încercat să-l convingă să nu mai candideze pentru a nu dispersa voturile electoratului de stânga. În această situaţie, principalii rivali al lui Netanyahu nu vin din zona stângii, ci tocmai din propria familie politică. Din acest motiv premierul încearcă să-i convingă pe foştii săi colaboratori să reintre în coaliţie cu el. Numai că fostul său şef de cabinet Naftali Bennet, cel care a fost de trei ori ministru în cabinete conduse de Netanyahu şi fostul ministru de interne Ghideon Saar ştiu foarte bine ce a păţit Beni Ganz, de aceea se feresc să se alieze cu premierul.
Potrivit ultimului sondaj de opinie Blocul Likud va obţine cele mai multe mandate, 32 din 120 posibile. Problema lui Netanyahu este însă de unde va aduna cele 29 de mandate care îi lipsesc pentru a forma guvernul. Specialiştii sunt de părere ca există mari şanse ca nici aceste alegeri să nu soluţioneze criza guvernamentală care durează de doi ani şi să fie nevoie de noi alegeri anticipate.
Székely Ervin, RADOR
