Duminică au avut loc alegeri parlamentare în Bulgaria scrie Euronews. Prim-ministrul Boiko Borisov a câştigat lupta, dar a pierdut războiul la acest scrutin. Deocamdată nu se ştie cine va putea forma guvernul.
Până luni după-amiază s-au prelucrat peste 72% din voturi. Conform rezultatelor preliminare aproape toate partidele parlamentare au suferit o înfrângere, ceea ce demonstrează că societatea bulgară doreşte schimbarea status quo-ului de până acum. Pe de altă parte, nici partidele intrate pentru prima dată în parlament nu dețin majoritatea necesară pentru a forma guvernul. Cele mai multe voturi le-a primit partidul de centru dreapta, GERB, care a condus până acum ţara (25,85%). Pe locul doi s-a clasat partidul „Există o astfel de naţiune!” condus de muzicianul pop Slavi Trifonov (18,19%). Despre orientarea ideologică a acestei forţe politice se ştie puţin, până acum s-au remarcat prin a contesta politica dusă de Borisov. Astfel Partidul Socialist Bulgar a trebuit să se mulţumească cu locul trei (14,91%). Încă două partide noi au intrat în legislativ. Programul partidului Bulgaria Democrată este unul de centru dreapta şi de anticorupţie. Acest partid a primit cele mai multe voturi în capitală. Pe plan naţional a obţinut 10,14%. Partidul a avut un rol cheie în organizarea manifesataţiilor din vara anului trecut. Tot pentru prima dată va face parte din parlament partidul de centru stânga „Ridică te! Gangsterii, afară!”. Acesta a obținut 4,92% din voturi. Este de menţionat că cea mai stabilă formaţiune politică a parlamentului este Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), care reprezintă minoritatea turco-islamistă. Acest partid a obţinut 9,18 procente, dar acest rezultat mai poate să se îmbunătăţească după ce sosesc voturile din străinătate, în special din Turcia.
Este interesant că anul acesta Comisia Electorală din Bulgaria nu a publicat procentul participării la scrutin, însă numărul voturilor arată că prezenţa la urne a fost destul de slabă. Mai puţin de trei milioane de cetăţeni şi-au manifestat opţiunile electorale prin vot. Cu toate acestea, după rezultatele publicate până acum se pare că partidul de extremă dreapta VMRO, care guverna alături de GERB nu a mai reușit să intre în parlament. Aceasta poate fi o ştire bună pentru Macedonia de Nord. După cum am scris, acest partid a declanşat o dispută cu Skopje contestând existenţa limbii macedonene, susţinând că de fapt ar fi vorba despre un dialect al limbii bulgare. Din această cauză Bulgaria a blocat până acum începerea efectivă a negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană.
În ceea ceea ce priveşte rezultatele, acestea nu sunt surprinzătoare, eventual proporţia înfrângerii coaliţiei de guvernare este peste aşteptări. Analiştii sunt de acord că majoritatea alegătorilor au refuzat stilul de guvernare paternalist al lui Borisov, corupţia executivului şi naţionalismul ieftin al VMRO. Potrivit presei bulgare unii dintre miniştrii cabinetului aveau legături cu crima organizată. S-a dovedit că nici stăpânirea perfectă a mass mediei de stat de către Borisov nu i-a putut atrage pe oameni de partea guvernului. În centrul campaniei electorale a GERB – amplificată şi de media publică – a stat chiar premierul Borisov. El a soluţionat toate problemele ţării, a oprit pandemia, a dezvoltat infrastructura, a demascat spionii Moscovei etc. Comentatorul Népszava este de părere că în ciuda faptului că partidul său a primit cele mai multe voturi, Borisov probabil va părăsi pentru totdeauna scena politică. Acesta ar putea să-şi păstreze puterea doar dacă ar intra în coaliţie cu adversarii săi politici: cu socialiştii şi cu reprezentanţii minorităţii turce, dar şi în acest caz ar avea o majoritate subţire în parlament. Trifonov a refuzat până acum să negocieze cu Borisov în vederea formării unei coaliţii. Pe de altă parte însă, nici forţele schimbării – cele trei partide protestatare – nu au majoritate parlamentară. O soluţie pentru ei ar putea să fie sprijinul parlamentar al unui partid mai vechi. În aceste condiţii un rol cheie ar putea să-l joace partidul minorităţii turce. Având în vedere relaţiile tensionate ale DPS-ului cu politica naţionalistă a coaliţiei GERB-VMRO, este puţin probabil că ar fi de acord să-i ajute pe actualii guvernanţi. De altfel, după publicarea primelor rezultate prim-ministrul Boiko Borisov practic şi-a recunoscut înfrângerea. A propus ca noul parlament să acorde încredere unui guvern tehnocrat, care să conducă ţara până când criza provocată de pandemie se va încheia şi apoi să se organizeze noi alegeri.
Székely Ervin, RADOR
