Datele actualizate ale Universităţii Johns Hopkins arată că, între țările cele mai afectate de pandemia de Covid-19, ca număr de infectări, rămân Statele Unite, Brazilia, India, Franța, Rusia și Marea Britanie, consemnează presa internațională. În privința cursei vaccinării, comisarul european pentru industrie, Thierry Breton, însărcinat cu asigurarea vaccinurilor în UE, a declarat pentru Le Parisien că imunitatea colectivă la noul coronavirus ar putea fi atinsă în Uniunea Europeană la jumătatea lunii iulie. Vorbind despre lentoarea vaccinării în Europa, Thierry Breton a criticat AstraZeneca, spunând că, dacă UE ar fi primit 100% din vaccinurile contractate de la această companie, Uniunea Europeană ar fi astăzi la acelaşi nivel cu Marea Britanie în privința vaccinării, citează La Tribune. În plus, Uniunea Europeană a solicitat Indiei achiziționarea a 10 milioane de doze de vaccin AstraZeneca de la Serum Institute din această țară, pentru a suplini deficiențele de aprovizionare de la fabricile din Europa, informează agenția Reuters, citată de EUObserver, atenționând însă că o aprobare imediată ar fi puțin probabilă, întrucât India are propriile probleme cu ritmul vaccinării. Brexit și Covid-19 deteriorează relațiile dintre UE și Regatul Unit, această bătălie sugerând o slăbire a ambelor tabere, avertizează Le Monde. Fiascoul european privind vaccinarea pune în dificultate proiectul uniunii continentale, titrează O Globo din Brazilia, țara indicată în lumea întreagă ca având cea mai slabă gestionare a pandemiei. Din diverse motive, UE a făcut aceleași greșeli ca și Brazilia, crede O Globo, lipsa vaccinurilor expunând limitele unui proiect de uniune care a rămas la jumătate și care nu a reuşit, în caz de urgență, să se folosească de avantajul dimensiunii sau să scape de dezavantajul birocrației. Lipsa vaccinurilor anti-Covid reanimează dezbaterile legate de suspedarea patentelor pe durata pandemiei, titrează El Pais, observând că, pe zi ce trece, se înmulțesc criticile pentru că SUA și câteva state bogate dețin drepturile pentru vaccinuri și administrarea lor, în timp ce alte națiuni fac eforturi imense pentru campaniile lor de vaccinare.
Probabilitatea unei reveniri economice globale coordonate în urma pandemiei de coronavirus a scăzut, deoarece ritmul mai lent al vaccinării și un nou val de infectări în unele țări au ca rezultat perspective de creștere puternic divergente, potrivit unei cercetări publicate de Financial Times. Creșterea economiei americane este pregătită pentru un an record, pe baza stimulului fiscal acordat de administrația Biden, în timp ce economia Chinei a rămas rezistentă, cu puține focare de coronavirus, iar guvernul își îndreaptă atenția asupra ambițiilor pe termen lung de a crește consumul și sectorul serviciilor, analizează Financial Times. Dar în Europa și o mare parte din America Latină, perspectivele de creștere sunt slabe, iar prognozele FMI arată că probabil producția lor are puține perspective de a atinge nivelurile pre-pandemice mai devreme de 2022, notează ziarul financiar britanic. Pandemia a exacerbat decalajul veniturilor și bogățiilor și exercită o presiune extraordinară asupra finanțelor publice, constată Il Fatto Quotidiano. Pentru a face față impactului pandemiei, ar trebui să crească taxele pentru bogați și să se reducă pentru săraci, susține Fondul Monetar Internațional, citat de ziarul italian.
Alegerile legislative din Bulgaria sunt în atenția presei internaționale, care constată că partidul Gerb al prim-ministrului Boiko Borisov, aflat la putere din 2009, s-a impus la scrutinul de duminică, dar negocierile pentru formarea unei coaliții se anunţă a fi deosebit de dificile. Cu un mandat atât de îndelungat la conducerea Bulgariei, Boiko Borisov are de purtat o serioasă bătălie ca să poată forma un guvern, având în vedere că un partid populist, clasat pe locul al doilea în urma alegerilor, a exclus orice discuții cu actualul premier pe tema unei coaliții, scrie Financial Times. Alegerile parlamentare au fost considerate pe scară largă ca un referendum asupra liderului de lungă durată al țării, premierul Boiko Borisov, după luni de proteste anti-guvernamentale, pe fondul reapariției pandemiei de coronavirus, notează Courrier International. Pe scurt, nimeni nu a câștigat alegerile, conchide Sofia Globe. Ce se va întâmpla acum? întreabă publicația bulgară. Multe discuții, negocieri și târguieli. Și poate chiar, în cazul probabil al unui impas, noi alegeri parlamentare mai târziu în an, notează Sofia Globe.
Între timp, criza politică din Israel se prelungeşte, iar premierul israelian Benjamin Netnayhau a lansat un atac virulent la adresa procurorilor, după reluarea procesului în care este acuzat de corupţie, notează The Guardian. Eforturile lui Benjamin Netanyahu de a rămâne la putere se izbesc de două obstacole, explică The Guardian: premierul israelian a revenit în fața unui tribunal din Ierusalim pentru procesul pe tema corupției, în timp ce, după alegerile neconcludente de luna trecută, continuă și decisivele discuții pe tema viitorului său politic. Însă deocamdată, asigură La Libre Belgique, procesul lui Netanyahu nu-i ameninţă acestuia ambiţiile, deoarece el ar trebui să demisioneze doar în caz de condamnare definitivă, iar epuizarea tuturor căilor de atac ar putea dura ani de zile. (Cristina Zaharia)/czaharia/dsirbu
