Castraveții de mare sunt echinoderme cu trupuri moi și tubulare, semănând cu leguma de la care și-au împrumutat denumirea. Ei joacă un rol vital în oceane, hrănindu-se cu resturi din sedimente și reciclând astfel nutrienți. Excretă totodată azot, amoniac și carbonat de calciu, ingrediente esențiale pentru recifele de corali. Modul lor de a se hrăni atenuează și acidificarea oceanelor provocată de om. În China și statele din Asia de Sud-Est există o cerere mare de castraveți de mare, considerați o delicatesă și folosiți în medicina tradițională. Sunt consumați sub formă uscată de obicei și sunt considerați greșit un afrodisiac de către unii, mai ales în China. Situație care a alimentat un comerț incredibil de profitabil cu această specie pe cale de dispariție, unul care a luat amploare în ultimele decenii. Dacă în anii ’80 un kilogram de castraveți de mare se vindea cu mai puțin de 50 de lire sterline, acum kilogramul a sărit de 200 de lire, iar unele specii mai rare se vând și cu mai mult de 2.500 per kilogram. În Sri Lanka, pescuitul excesiv a dus la declinul populațiilor, afectând totodată și biodiversitatea și nivelul de trai al multor pescari dependenți de această resursă. Populația globală a celor mai scumpe specii s-a prăbușit deja cu peste 60%. Pe măsură ce prețul animalului crește, se răspândește și exploatarea lui comercială. Cererea de castraveți de mare a dus la violențe letale în Mexic, la implicarea bandelor yakuza din Japonia sau la contrabandă între Tanzania continentală și Zanzibar. (www.theguardian.com – 12 aprilie)/asuba/ddaniela
